Organizațiile bazate pe credință (FBO) au creat un grup de lucru interconfesional pentru a sprijini comunitățile de credință înțelegerea și implicarea în problemele legate de Stockholm+50.
Această pagină este un ghid de resurse pentru a facilita crearea de rețele, colaborarea în persoană și pentru a inspira și a construi parteneriate cu societatea civilă, grupurile indigene și toate celelalte părți interesate.
Protecția și îmbunătățirea mediului uman este o problemă majoră care afectează bunăstarea popoarelor și dezvoltarea economică în întreaga lume; este dorința urgentă a popoarelor lumii întregi și datoria tuturor guvernelor.
Declarația de la Stockholm din 1972
La 4 martie 2022, UNEP Faith for Earth a facilitat o sesiune în timpul Dialogul Credință pentru Pământ care a stimulat eforturile coordonate pentru o abordare consultativă interreligioasă și interconfesională a Stockholm+50.
În cadrul sesiunii de dialog, OAB au fost încurajate să se implice în procesul Stockholm+50 suficient de devreme pentru a-și stabili așteptările față de guverne/lideri pentru următorii 50 de ani de politică și acțiune de mediu. Urmăriți înregistrarea
În timpul Consultații regionale cu mai multe părți interesate, reprezentanții credinței au evidențiat următoarele mesaje cheie:
Consultarea regională cu mai multe părți interesate din America Latină și Caraibe
OAV oferă bune practici la nivel local și regional, subliniind necesitatea de a mobiliza organizațiile și comunitățile de credință. Angajament anticipat FBO (Platforma SDG) și lucrează îndeaproape cu grupurile indigene.
Nevoia de educație pentru mediu – colaborați cu experți și oameni de știință locali în privința problemelor de mediu.
Alfabetizare în credință – cum să se implice cu organizațiile bazate pe credință în întâlniri internaționale și trebuie să faciliteze intervențiile bazate pe credință în cadrul altor grupuri majore și părți interesate.
Consultarea regională a mai multor părți interesate din Africa
Actorii credinței ca factori ai schimbării comportamentale.
Mobilizați finanțarea pentru actorii locali mai mici – încurajați dezinvestirea activelor și investițiile deținute de credincioși din industria fosilelor și trebuie să asigurați finanțare adecvată pentru părțile interesate de la bază.
Reimaginarea relației om-mediu
Stockholm+50 este o comemorare și un moment de reflecție asupra interconexiunii dintre oameni și mediu. The Centrul Universitar al ONU pentru Cercetare Politică si Programul Națiunilor Unite pentru Mediu co-conduc un efort de colaborare care surprinde, interoghează și ridică paradigme alternative ale relației om/natură, invitând o comunitate diversă de gânditori și voci să furnizeze dovezi și să modeleze puncte de vedere în această conversație globală importantă.
Stockholm+50 este o oportunitate de a face un bilanț al progreselor realizate în cei 50 de ani de la Conferința privind mediul din 1972 și de a instiga o reflecție serioasă asupra crizei de mediu de astăzi. Rămâne un decalaj semnificativ între urgența provocărilor cu care se confruntă omenirea și dorința de a întreprinde tipul de acțiune radicală necesară pentru a trece colectiv către forme mai durabile de consum. Cele mai multe propuneri ale celor mai mari emițători ai lumii rămân încadrate de modele de lungă durată de creștere infinită, producție de energie exploatatoare și credința că supraviețuirea umană va veni prin inovație tehnologică. Discursul public actual prezintă propuneri limitate pentru a aborda poluarea, pierderea biodiversității și degradarea mediului nostru natural - tripla criză planetară care amenință omenirea.
Sursele paradigmelor alternative sunt atât extraordinar de diverse, cât și încă nefamiliare pentru majoritatea. Practicile religioase foarte diferite oferă o serie de etici de mediu care ar putea susține o schimbare în modul în care este conceptualizată relația om-natură. Formele de cunoștințe ecologice tradiționale și de cunoștințe indigene propun cadre sofisticate și profund simbiotice care pot, de asemenea, extinde înțelegerile prin idei cheie, cum ar fi reciprocitatea și corectitudinea intergenerațională. Schimbările de paradigmă pot veni și din inovații în domenii mai tradiționale. Specialiștii în drept și unele state explorează modul în care mediului și intereselor generațiilor viitoare ar putea primi o personalitate juridică, alături de oamenii contemporani. Cercetarea în biologie și ecosisteme oferă modele non-antropocentrice pentru coexistența durabilă, în timp ce astrofizica poate schimba punctul de plecare pentru multe dintre aceste conversații, trecând dincolo de binarul om-mediu pe măsură ce identificăm forme de viață potențial infinite.
Această colecție curată de idei surprinde, interoghează și ridică paradigme alternative ale relației om-natură – existente și noi, și din diverse discipline și societăți – creând un spațiu pentru a reformula relația noastră cu mediul și pentru a informa viitoarele politici. Acesta a fost posibil printr-un grant acordat de Centrul Internațional de Cercetare pentru Dezvoltare (IDRC).
Gestionarea acestor riscuri de securitate necesită acțiuni de-a lungul întregului lanț de impact: munca pentru atenuarea schimbărilor climatice; reducerea consecințelor acesteia asupra ecosistemelor; adaptarea sistemelor socio-economice; o mai bună gestionare a concurenței sporite a resurselor induse de climă; și consolidarea guvernanței și a instituțiilor de gestionare a conflictelor. Și fiecare dimensiune a răspunsului trebuie să fie sensibilă la conflict și să fie rezistentă la climă. Fără răspunsurile corecte, schimbările climatice vor însemna mai multă fragilitate, mai puțină pace și mai puțină securitate. Dar această lucrare prezintă exemple ilustrative despre cum, cu o mai bună înțelegere a modului în care schimbările climatice interacționează cu factorii sociali, politici, economici și de mediu ai conflictelor și fragilității, vom fi mai bine plasați să luăm tipul de decizii bazate pe risc care este esențial pentru realizarea păcii și securității internaționale.
