13.2 C
Brussels
Wednesday, May 8, 2024
Scienza è TecnulugiaArcheulugiaUn archeologu famosu cù una notizia sensazionale: Avemu da scopre u...

Un archeologu famosu cù una notizia sensazionale: Avemu da scopre a fossa cumuna di Cleopatra è Marcu Antoniu

DISCLAIMER: L'infurmazioni è l'opinioni riproduciti in l'articuli sò quelli di quelli chì li dichjaranu è hè a so rispunsabilità. Publicazione in The European Times ùn significa micca automaticamente appruvazioni di a vista, ma u dirittu di spressione.

TRADUZIONI DI DISCLAIMER: Tutti l'articuli in stu situ sò publicati in inglese. E versioni tradutte sò fatti per mezu di un prucessu automatizatu cunnisciutu cum'è traduzzioni neurale. In casu di dubbitu, riferite sempre à l'articulu originale. Grazie per capiscenu.

Gaston de Persigny
Gaston de Persigny
Gaston de Persigny - Reporter at The European Times News

L'archeologi anu annunziatu ch'elli sò assai vicinu à scopre u locu induve l'ultimu regnu di l'Egittu, Cleopatra, è u so amante, u generale rumanu Marcu Antoniu, eranu intarrati, in ogni prubabilità inseme.

I scientisti crèdenu chì anu individuatu u locu esatta induve alcune di e figure più influenti in a storia umana sò intarrati.

A misteriosa tomba di Cleopatra è Mark Antony serà finalmente scuperta. Hè situatu in l'area di Taposiris Magna, à circa 30 km da Alessandria, hà dettu u famosu archeologu egizianu Zahi Hawass (in stampa).

  "M'aspettu assai prestu à scuntrà a so tomba induve eranu tramindui sepolti. Semu nantu à a strada bona è sapemu esattamente induve duvemu scavà per truvà ", hà assicuratu Hawass, chì hè l'ex ministru di u Turismu di l'Egittu.

Cleopatra è Marcu Antoniu si suicidanu in u 30 aC. À quellu tempu, u capu di l'Eggittu, l'ultimu riprisentante di a dinastia Ptolemaica, avia 39 anni, è Marcu Antoniu avia 53 anni, nota 20minutos.

In u ferraghju di u 2013, i circadori anu annunziatu ch'elli avianu trovu l'osse di a surella assassinata di Cleopatra, Arsinoe IV, in Turchia. I resti sò stati scuperti in u 1985 in un tempiu arruvinatu in l'antica cità greca di Efesu (oghji Turchia occidentale). L'archeologu chì dichjara chì hà scupertu l'osse hà assai speranze di novi tecniche forensiche per identificà definitivamente a scuperta.

À u primu sguardu, pare chì i resti appartenenu à quellu uccisu più di 2,000 anni fà per ordine di a regina Arsinoe. Ma l'opponenti di sta vista crede chì una prova di DNA ùn pò micca cunfirmà quale sò l'osse perchè sò stati processati troppu volte. Tuttavia, i scientisti di l'Accademia Austriaca di Scienze chì anu fattu a scuperta sò cunvinti chì i resti appartenenu à l'era classica di a famiglia reale egiziana.

Si crede chì a principessa Arsinoe hè a mezza surella minore di Cleopatra. U so babbu hè cridutu per esse Ptolomeu XII Auletus, ma ùn hè micca cunnisciutu s'ellu era di a stessa mamma.

Hè cunnisciutu chì i dui ùn anu micca amatu. Dopu à l'assassiniu di César, Cleopatra cunvince u so amante Mark Antony per tumbà Arsinoe, postu chì vede in ella un rivalu in a lotta per u putere.

- Publicité -

Più di l'autore

- CONTENUTE ESCLUSIVA -spot_img
- Publicité -
- Publicité -
- Publicité -spot_img
- Publicité -

Bisogna à leghje

Dernières articuli

- Publicité -