Ma, chì sò esattamente e regule di a guerra è chì succede quandu sò rotte?
Per sapè più nantu à u dirittu umanitariu internaziunale, cunnisciutu da u so acronimu IHL, Notizie UN hà parlatu cù Eric Mongelard à l'uffiziu di i diritti umani di l'ONU, OHCHR.
Eccu ciò chì avete bisognu di sapè:
Reguli di guerra
U dirittu umanitariu internaziunale hè vechju cum'è a guerra. Da i passaggi in a Bibbia è u Coran à i codici di cavalleria medievale europei, stu settore sempre crescente di regule d'ingaghjamentu hà per scopu di limità l'effetti di un cunflittu nantu à i civili o non-combattenti.
E liggi rapprisentanu "e regule minime per priservà l'umanità in certi di e situazioni peggiori cunnisciute da l'umanità", u Signore Mongelard hà dettu, nutendu chì e regule di a guerra s'applicanu à u mumentu chì un cunflittu armatu hà iniziatu.
E liggi in u locu oghje sò basati principarmenti nantu à e Cunvenzioni di Ginevra, a prima di quale preda l'ONU da quasi 200 anni.
Chì sò e Cunvenzioni di Ginevra ?
Dopu à a dichjarazione di a Svizzera di a neutralità internaziunale "perpetua" in u 1815, una guerra austriaca-francese vicina in u 1859 hà incitatu Henri Dunant, un naziunale svizzero chì tende à e vittime in u campu di battaglia, à prupone ciò chì diventò u Cumitatu Internaziunale per l'Aiutu à i Feriti.
Ddu gruppu pocu dopu trasfurmatu in u Cumitatu Internaziunale di a Croce Rossa (ICRC) seguita da a Prima Cunvenzione di Ginevra, firmata in u 1864 da 16 nazioni europee. Da tandu, un numeru crescente di nazioni anu aduttatu successivi altre Cunvenzioni di Ginevra.
Più di 180 stati sò diventati parti à e cunvenzioni di u 1949. Includenu 150 stati partiti Protocolu I, chì allargava a prutezzione sottu à e cunvenzioni di Ginevra è di l'Aia à e persone implicate in guerri di "autodeterminazione" chì da quì in avanti sò stati ridefiniti cum'è cunflitti internaziunali è hà ancu permessu a creazione di cummissioni di ricerca di fatti in casu di presunta violazione di a cunvenzione.
Più di 145 stati sò partiti Protocolu II, chì allargava a prutezzione di i diritti umani à e persone implicate in un severu cunflittu armatu civile chì ùn era micca statu coperto da l'accordi di u 1949.
E novi regule di guerra è protokolli à e Cunvenzioni di Ginevra sò sviluppati cum'è l'arme di u campu di battaglia è a guerra sò diventati più sofisticati è sinistri.
Trattati internaziunali sò ancu emersi per pruibisce una gamma di armi attivate da i cunflitti di u XXu seculu, da l'usu di gas mustarda in trincee di a Prima Guerra Munniali à l'airdropping napalm in Vietnam. Sti cunvenzioni vincolanti obliganu ancu i firmatari à rispettà u dirittu umanitariu internaziunale.
Quale hè prutettu ?
Ospedali, scole, civili, travagliadori d'aiutu è rotte sicure per furnisce l'assistenza d'emergenza sò trà e persone è i lochi prutetti da u dirittu umanitariu internaziunale.
Un protokollu à i Cunvenzioni di Ginevra aduttatu in 1977 cuntene a "più regule" nantu à a prutezzione civile, u Signore Mongelard hà dettu. In generale, i principii chjave sò spartuti in dui gruppi di regule, cù u primu centru nantu à u rispettu di a dignità è a vita di una persona è u trattamentu umanu. Chì include pruibizioni di esecuzioni sommarie è tortura.
U sicondu s'applica à a distinzione, a prupurzionalità è a precauzione, hà dettu, vincendu ogni parte in guerra.
Ùn ponu micca destinatu à i civili, deve assicurà l'operazioni è l'armi ch'elli sceglienu d'utilizà minimizeghjanu o eviteranu e vittime civili, è devenu furnisce un avvisu abbastanza à e populazioni civili di un attaccu imminente.
"Evaluà l'efficacità di un corpu di lege hè sempre un esercitu difficiule", disse. "L'evidenza anecdotica mostra chì u DIH hè più spessu rispettatu chè micca".
Ancu cù queste liggi in piazza, 116 travagliadori d'aiutu sò morti mentre facianu u so travagliu in alcuni di i lochi più periculosi di u mondu in 2022.
Dapoi u principiu di l'annu, 62 travagliadori di l'aiutu sò digià stati uccisi, 84 feriti è 34 rapiti, secondu l'ONU, chì citati dati pruvisorii in Aostu da l'urganizazione indipendente di ricerca Humanitarian Outcomes. Dapoi u 7 ottobre, un totale di 15 travagliadori di l'ONU sò stati ammazzati in Gaza.
In ogni casu, senza u dirittu umanitariu internaziunale è e regule cunnesse, a situazione in i campi di battaglia in u mondu "seria assai peghju", u Signore Mongelard hà dettu.
"I partiti in u cunflittu, quandu sò affruntati cù allegazioni di, per esempiu, greve contr'à civili o infrastrutture civili, sempre cercaranu di negà o di spiegà, rinforzendu cusì veramente chì ricunnoscenu chì queste regule sò impurtanti ". disse.
Mettre fin à l'impunité
"Viulazioni gravi di u dirittu umanitariu internaziunale sò crimini di guerra", continuò. Cum'è tali, tutti i Stati anu l'obbligazione di criminalizà sti cumpurtamenti, investigà è perseguite i perpetratori.
U dirittu umanitariu internaziunale pò ancu esse violatu fora di una guerra vera. Intantu, i crimini contr'à l'umanità ùn sò mai stati accunsentiti in un trattatu dedicatu di u dirittu internaziunale. À u listessu tempu, u Statutu di Roma furnisce l'ultimu cunsensu di a cumunità internaziunale nantu à ciò chì entra in u scopu. Hè ancu u trattatu chì offre u a lista più larga di atti specifichi chì ponu custituiscenu u crimine.
Quandu si verificanu violazioni, i meccanismi sò stati istituiti, da i tribunali di l'ONU per Cambogia, Rwanda è l'ex Jugoslavia à tali sforzi naziunali cum'è hè statu vistu in 2020 in a RD Congo quandu un tribunale militare hà purtatu un criminale di guerra à ghjustizia.
A Corte Penale Internaziunale di l'Aia (ICC), stabilitu in u 2002 da u Statutu di Roma, hà ancu avutu ghjuridizione annantu à l'allegazioni di violazioni di u dirittu umanitariu internaziunale.
Sala di tribunale globale
U primu tribunale penale globale permanente stabilitu per aiutà à finisce l'impunità per i perpetratori di i crimini più gravi chì preoccupanu a cumunità internaziunale mundiale, l'ICC hè una urganizazione internaziunale indipendente, è ùn hè micca parte di u sistema di l'ONU.
Ma, l'ONU hà un ligame direttu. U Procuratore CPI pò apre casi o investigazioni riferiti da l'ONU Cunzigghiu di Sicurizza riferimentu, da Stati parti à u Statutu di Roma, o basatu nantu à infurmazioni da fonti affidabili.
Mentre micca tutti i 193 Stati Membri di l'ONU ricunnoscenu l'ICC, a corte pò lancià investigazioni è aperte casi ligati à l'allegazioni da ogni locu in u mondu. I casi sò stati intesu è e decisioni sò state rimesse nantu à una serie di violazioni, da l'usu di u violu cum'è arma di guerra à a cunclusione di i zitelli cum'è combattenti.
U tribunale hè attualmente investigatu I casi 17. Una parte di u so travagliu include l'emissione di mandati d'arrestu per i sospettati autori. Questu include un mandatu eccezziunale contr'à u presidente russu Vladimir Putin in relazione à l'invasione di u so paese à grande scala di l'Ucraina.
Tutti ponu cuntribuisce
Mentre u dirittu umanitariu internaziunale guverna i partiti in guerra à un cunflittu, u publicu generale hà un rolu impurtante à ghjucà, u Signore Mongelard hà dettu.
Hà avvistatu chì dishumanizing un gruppu di persone pò mandà un missaghju à e forze armate in u circondu chì "alcune violazioni seranu bè".
"Una cosa chì hè impurtante hè di evità a disumanizazione di l'altru o a disumanizazione di u nemicu, evitendu u discorsu d'odiu, è evitendu l'incitazione à a viulenza", disse. "Hè induve u publicu generale pò cuntribuisce".
In quantu à l'urganisazioni internaziunali, pocu dopu à l'erupzione di u cunflittu Israele-Gaza u 7 ottobre, a CPI hà apertu un investigazione in corso, operante a Member per furnisce l'allegazioni di crimini di guerra, crimini contru l'umanità, genocidiu è aggressione - chì violanu u dirittu umanitariu internaziunale.
Un ricordu di l'obligazioni di i partiti in guerra in quantu à a crisa Israele-Gaza hè statu emessu da u coordinatore di l'emergenza di l'ONU Martin Griffiths chì hà dettu à u Cunsigliu di Sicurezza di l'ONU: "Ci sò regule simplici di guerra", aghjustendu "i partiti in cunflittu armatu devenu prutege i civili. "
In u listessu modu, l'Organizazione Mondiale di a Salute (Quale) U direttore regiunale per u Mediterraniu orientale Ahmed Al Mandhari hà parlatu Notizie UN seguenti u greva à un ospedale di Gaza.
"L'assistenza sanitaria ùn hè micca un mira, è ùn deve esse micca un mira", "L'OMS chjama tutte e parti in cunflittu per aderisce à u dirittu umanitariu internaziunale" è "prutege i civili" à fiancu à "quelli prufessiunali di a salute chì sò in u campu è l'ambulanze". ".