"Viola siciliana" hè chjamata a coliflora purpura chì cresce in Italia, è ùn hè micca peggiu di quella regulare, ma u so culore hè abbastanza inusual. Questa verdura hè un incruciatu trà u bròcoli è a coliflora regulare. U so usu in a cucina hè assai esteticu è di classe, perchè permette di preparà guarnizioni, zuppe è purè cù un culore viole caratteristicu. In Sicilia, a coliflora purpura hè sempre un pruduttu di nichulu è hè cultivatu principalmente in splutazioni biulogica.
Hè riccu in fibra è vitamina C, è ancu di vitamina K è A, è ancu di u gruppu B è ancu di seleniu, chì rinfurzanu u nostru sistema immune. U vegetale hè un excelente antioxidante. Impedisce l'otturazione di i vini sanguini, a furmazione di coaguli di sangue è e malatie cardiache.
Havi cumposti flavonoidi chjamati antociani, chì li dannu u so culore viole è sò pensati per aiutà à regulà i livelli di lipidi di sangue è di zuccaru, è aiutanu à riduce u risicu di cancru. Hè riccu di tannini è hè adattatu per manghjà crudu.
A coliflora hè custituita da 92% acqua, 5% carbuidrati è 2% proteini vegetali. Ci hè 25 kcal in 100 grammi di pruduttu crudu, chì a face ideale per una dieta pocu caloria. Pò esse guardatu finu à una settimana in un saccu di carta o plastica in a frigorifera. Una volta cottu, a coliflora deve esse manghjata in dui à trè ghjorni.
Sautéing o arrostu hè suppostu di priservà più di i so nutrienti cà steaming. Una volta a vapore o arrustitu, a coliflora pò esse manghjata cum'è o incorporata in un altru platu. Hè spessu usatu com'è ingredientu in diverse zuppe di crema, purè, caviar è snacks. U chou-fiore purpura pare avè urigginatu in Sicilia, da una pupulazione lucale di chou-fiore cunnisciuta cum'è Violettu di Sicilia. U culore viole ùn vene micca da mutazioni genetiche, ma da a selezzione naturali fatta da l'omu. A variante purpura hè soprattuttu cumuni in l'Italia miridiunali è Sudafrica.
Ci sò parechji tippi di coliflore chì sferenti principarmenti in u culore. A coliflora bianca hè a più cumuna, a varietà aranciu si trova solu in certi terreni in Canada è cuntene più vitamina A chì u biancu. A coliflora verde pò esse truvata principarmenti in Europa è in i Stati Uniti. Comu digià dettu, a coliflora hè assai ricca in fibra dietetica, chì aiuta à mantene u sistema digestivu sanu. A prisenza di glucorafina hè una altra pruprietà di a coliflora è aiuta à prevene u cancer di stomacu è l'ulcera. Contene una grande quantità di antioxidanti è dunque aiuta in a lotta contru i malatie cardiovascular. A coliflora hà a capacità di eliminà l'enzimi chì causanu u cancer. Hè antiinflamatoriu è aiuta à prevene l'artrite è l'obesità.
In Catania, u cavolfiore pochju hè ancu usatu per ripiglià a scacciata. Hè una torta rustica fatta in un fornu di petra, cù diversi toppings à l'internu. Stu dolce hè assai populari in a vigilia di Natale è l'annu novu. Ci sò parechje variazioni, vale à dì cù bròcoli, cù thuma è acciughe, cù ricotta, cù patate, cipolle, alivi neri, furmagliu di pecuri premium.