Da San Basiliu Magnu
Regola morale 80
Chapter 22
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Fede chì travaglia per amore (Gal. 5: 6).
Chì ci hè inherente à a fede? Una fiducia imparziale in a verità di e parolle ispirate di Diu, chì ùn hè micca scuzzulata nè da un pensamentu chì nasce da a necessità naturale, nè da una pietà apparente.
Chì ghjè a caratteristica di i fideli ? Vive in questa cunfidenza à traversu u putere di e cose dette, ùn osendu micca sguassate o aghjunghje nunda. Perchè se "tuttu ciò chì ùn hè micca di a fede hè peccatu" (Rom. 14:23), secondu ciò chì l'apòstulu hà dettu, "è a fede vene da sente, è sente da a parolla di Diu" (Rom. 10:17). allora qualcosa fora di e Scritture inspirate, senza esse di fede, hè u peccatu.
Chì ghjè a caratteristica di l'amore di Diu? Mantene i so cumandamenti mentre cercanu a so gloria.
Chì ghjè a caratteristica di l'amore per u so vicinu? Ùn cercà micca u so propiu, ma quellu chì hè di benefiziu spirituale è fisicu à l'amatu.
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Essa natu di novu à traversu u battèsimu di acqua è u Spìritu.
Chì ghjè a caratteristica di l'acqua chì nasce? Chì, cum'è Cristu hè mortu per u peccatu una volta per tutte, cusì ch'ellu pò esse mortu è impermeable à tutte e trasgressioni, secondu ciò chì hè scrittu: "Tutti quelli chì sò stati battezzati in Cristu Ghjesù, avemu statu battizatu in a so morte; è cusì avemu statu intarratu cun ellu per via di u battesimu in a morte, sapendu questu chì u nostru vechju omu hè statu crucifissu cun ellu, per chì u corpu peccatore puderia esse distruttu, per chì ùn sariamu più schiavi di u peccatu "(Rom. 6: 3-). 4a, 6).
Chì ghjè a caratteristica di esse natu da u Spìritu? Per divintà secondu a misura chì ellu hà datu ciò chì hè natu, secondu ciò chì hè scrittu "ciò chì hè natu da a carne hè carne, è quellu chì hè natu da u Spìritu hè spiritu" (Ghjuvanni 3: 6).
Chì ghjè a caratteristica di i nati sopra ? Per rinvià l'omu vechju cù i so atti è i so brami, è mette nantu à l'omu novu, chì hè rinnuvatu in a cunniscenza, à l'imaghjini di u so Creatore (cf. Col 3, 9-10), secondu ciò chì hè statu dettu : " tutti quelli chì sò stati battezzati in Cristu, in voi avete vistu Cristu "(Gal. 3:27).
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Purificate da ogni impurtanza carnale è spirituale per mezu di u sangue di Cristu è fà opere sante cù u timore di Diu è cù l'amore di Cristu (cf. 2 Cor. 7: 1), è ùn avè micca un locu o viziu o qualcosa cusì, ma esse santu è senza culpa (Eph. 5: 27), è cusì à manghjà u corpu di Cristu è beie u sangue, "per quellu chì manghja è beie indegnemente manghja è beie a so cundanna" (1 Cor. 11: 29).
Chì ghjè a caratteristica di quelli chì manghjanu u pane è beie a tazza di u Signore ? A cunservazione constante di a memoria di quellu chì per noi hè mortu è risuscitatu.
Chì ghjè a caratteristica di quelli chì guardanu sta memoria? Chì ùn campanu micca per elli, ma per quellu chì hè mortu è risuscitatu per elli (2 Cor. 5:15).
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Per superà in ghjustizia in tuttu i scribi è i Farisei (Matt. 5:20), secondu a misura di l'insignamentu di u Signore secondu u Vangelu.
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Amate l'altri cum'è Cristu ci hà amatu (Ef 5: 2).
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Per vede sempre u Signore davanti à ellu (Sal 15: 8).
Chì ghjè a caratteristica di un cristianu ? Per esse svegliu ogni ghjornu è ora è sempre pronta in a più grande perfezione per piacè à Diu, sapendu chì u Signore vene à una ora ch'ellu ùn aspetta (cf. Luke 12:40).
nota: Les règles morales (Regulae morales ; Ἀρχή τῶν ἠθικῶν) sont une œuvre de San Basile le Grand, dans laquelle il remplit au mieux sa promesse faite aux ascètes de la région du Pont : recueillir en un seul lieu les interdictions et obligazioni spargugliati quì è quì in u Novu Testamentu per quellu chì vive secondu i cumandamenti di Diu. Quessi sò struzzioni spirituali chì in una certa misura s'assumiglia à un libru di riferimentu praticu à i testi di u Novu Testamentu. Contenenu ottanta regule, cù ogni regula divisa in un numeru sfarente di capituli.
L'ultima Regola 80 cuntene vinti-dui capituli chì trattanu in generale di ciò chì i cristiani duveranu esse, è ancu quelli chì sò affidati à a predicazione di u Vangelu.
Sta regula finisci cù u Capitulu 22, chì però si distingue da l'altri. Forse si deve esse vistu cum'è un epilogu à tutte e Regoli Morali. Di sicuru, ancu in questu, u santu resta fidelu à ellu stessu, empiendulu di citazioni è allusioni à i testi biblichi, ma à u listessu tempu, quandu si leghje, si lascia u sintimu di una elevazione constante, in quale ogni risposta porta à a prossima dumanda.
Fonte: Patrologia Graeca 31, 868C-869C.