Într-o dispută din ce în ce mai mare care dezvăluie relația dintre instituțiile guvernamentale, Vaticanul și-a exprimat oficial îngrijorările cu privire la deciziile luate de oficialii francezi în ceea ce privește înlăturarea unei călugărițe, invocând încălcări ale libertății religioase. Acest dezacord global se învârte în jurul situației Sabinei de la Valette, a surorii Marie Ferréol și a expulzării acesteia, din surorile dominicane ale Sfântului Duh.
Vaticanul, reprezentat de Matteo Bruni, directorul biroului său de presă, a recunoscut oficial că se ocupă de această problemă prin mijloace. O comunicare oficială a fost trimisă Ambasadei Franței, la Vatican, într-un gest care evidențiază seriozitatea cu care Vaticanul percepe intruziunea sistemelor juridice franceze în ceea ce consideră ca fiind pur religioase și afaceri interne ale Bisericii Catolice.
Disputa a declanșat atunci când Tribunalul din Lorient ar fi pronunțat o hotărâre, cu privire la aspectele religioase ale ieșirii doamnei De la Valettes din comunitatea ei religioasă. Vaticanul și-a exprimat dezaprobarea față de această hotărâre, sugerând că au fost informați despre rolul tribunalelor prin mediatizare decât prin canale formale care implică o întrerupere a transparenței sau a comunicării între oficialii francezi și Sfântul Scaun.
Cardinalul Marc Ouellet, care a făcut parte din caz, în calitate de prefect al Congregației pentru Episcopi, nu a primit nicio sesizare de la Tribunalul din Lorient cu privire la această problemă. Bruni a menționat că cardinalul Ouellet a efectuat o vizită la institut ca parte a îndatoririlor sale, ceea ce a dus la inițierea de acțiuni împotriva doamnei De la Valette, ducând în cele din urmă la încetarea acesteia.
Vaticanul susține că, dacă Tribunalul din Lorient ia o decizie, în această chestiune, ridică îngrijorări cu privire la imunitate și poate încălca drepturile de a se închina liber și de a se asocia cu alții. Aceste drepturi sunt protejate de legi, care de obicei afirmă că organizațiile religioase au dreptul de a-și gestiona problemele în mod independent, fără intervenție externă.
Evenimentul recent a declanșat o discuție despre modul în care sistemele juridice naționale și legile religioase se intersectează și rolul instanțelor în reglementarea grupurilor religioase. Oponenții hotărârii tribunalelor sugerează că aceasta stabilește un standard pentru ingerința în libertatea religioasă, care ar putea afecta nu numai Biserica Catolică, ci și alte organizații bazate pe credință care caută autonomie, față de presiunile externe.
Pe măsură ce acest scenariu se desfășoară, prezintă obstacole legale care subliniază dezbaterea persistentă, privind delimitarea limitelor dintre independența bisericii și jurisdicția guvernamentală în societățile moderne. Rezultatul acestei chestiuni poate avea consecințe variate pentru relația dintre Franța și Vatican, precum și pentru subiectul mai larg al libertăților religioase, în întreaga Europă.
După cum a spus Massimo Introvigne în a articol recent: „se pare că încălcarea libertății religioase este acum o întâmplare zilnică în Franța”.
