13.2 C
Brussels
Wednesday, May 8, 2024
ReligionCristianitàNote à u Cunsigliu di Firenze, 1438-39

Note à u Cunsigliu di Firenze, 1438-39

DISCLAIMER: L'infurmazioni è l'opinioni riproduciti in l'articuli sò quelli di quelli chì li dichjaranu è hè a so rispunsabilità. Publicazione in The European Times ùn significa micca automaticamente appruvazioni di a vista, ma u dirittu di spressione.

TRADUZIONI DI DISCLAIMER: Tutti l'articuli in stu situ sò publicati in inglese. E versioni tradutte sò fatti per mezu di un prucessu automatizatu cunnisciutu cum'è traduzzioni neurale. In casu di dubbitu, riferite sempre à l'articulu originale. Grazie per capiscenu.

Petar Gramatikov
Petar Gramatikovhttps://europeantimes.news
Dr Petar Gramatikov hè u Editor in Chief è Direttore di The European Times. Hè un membru di l'Unione di Reporters Bulgarian. Dr Gramatikov hà più di 20 anni di sperienza Accademica in diverse istituzioni per l'istruzione superiore in Bulgaria. Hà esaminatu ancu e lezioni, ligati à i prublemi teorichi implicati in l'applicazione di u dirittu internaziunale in u dirittu religiosu induve un focusu speciale hè statu datu à u quadru legale di i Novi Muvimenti Religiosi, a libertà di religione è l'autodeterminazione, è e relazioni Statu-Chjesia per plurali. - stati etnici. In più di a so sperienza prufessiunale è accademicu, u duttore Gramatikov hà più di 10 anni di sperienza in Media induve ellu occupa una pusizioni cum'è Editore di una rivista trimestrale turistica "Club Orpheus" - "ORPHEUS CLUB Wellness" PLC, Plovdiv; Cunsultore è autore di conferenze religiose per a rubrica specializata per i sordi in a Televisione Naziunale Bulgara è hè statu Accreditatu cum'è ghjurnalista da u Giurnale Pùblicu "Help the Needy" à l'Uffiziu di e Nazioni Unite in Ginevra, Svizzera.

Da Anonimous Byzantine Chronicle #104:

A traduzzione hè basatu annantu à l'edizione di P. Schreiner - "Cronache bizantine brevi" (Peter Schreiner. Die byzantinischen Kleinchroniken. Teil I-III. Wien. 1977-79) - item 1 p.661-663 (testu grecu) è item 3 pagina 135 (traduzzione tedesca).

Manuscrits: Athen, Benaki-Museum, 19, 417V.

Edizioni: Lambros, Siloge Nr. 115 (S.156-157).

Testu:

1. In l'annu 6946 - 1437 - 21 dicembre, ghjunsenu u Patriarca di Custantinopuli, Ghjiseppu1, di Modon, è 29 metropolitani è vescovi, è cun elli ancu altri preti di u cleru di "Santa Sofia", abati è laici è despota Dimitar2. . Tutti sò ghjunti cù una galera imperiale è 3 di u Papa. Sò stati 14 ghjorni in Modon.

2. In lu stissu mese, u 28, l'imperatore Ciru Ghjuvanni3 ghjunse da Pilu cù un esercitu. È u 3 di ghjennaghju, u patriarca partì è tutti i membri di u sinodu si n'andò in Pylos, induve era l'imperatore Ghjuvanni.

3. In u 1439, u 16 di nuvembre, ghjunsenu in Modon nantu à a nave Gabriel Barbarigo, l'imperatore Ghjuvanni è tutti i membri di u sinodu. È trasfirìu l'imperatore è u so fratellu per terra in Mantene.

4. È u 23 di nuvembre di u stessu annu, u vescu latinu (francu)4 cù i so preti celebrava a messa. È u vescu rumanu è u cleru ùn anu micca missa in quellu ghjornu stessu; i Latini (franchi) è i Rumani facenu solu un abbracciu in a carne latina. È u 5 di stu mese, in a chjesa di San Ghjuvanni Teologu, u vescu rumanu Josephus, cù u nome seculare Kontaratos, celebrava a messa, è tuttu u cleru è a cità sana, chì campanu in u circondu è in u circondu, i Latini. è Rumani. E anu pigliatu ancu u pane cunsacratu - u cumandante di a furtizza è tutti i servitori è e so mòglie, in u listessu modu cum'è i Rumani.

5. A cunciliazione di e chjese hè accaduta in l'annu 14396, durante u felice Papa di Roma Eugeniu.

6. U Patriarca di Custantinopuli morse in Firenze,

7. è Metropolitana di Sardi.

8. I Latini si separanu da noi è sò stati scumunicati in l'annu 62867.

Notes:

1. Patriarca Ghjiseppu II Shishman (1416-1439).

2. Fratellu di l'imperatore Bizantinu Ghjuvanni VIII.

3. L’imperatore Ghjuvanni VIII Paleologu (1425-1448).

4. In u testu grecu i Latini sò chjamati Franchi.

5. Schreiner hà Rumanu, chì crea una certa cunfusione. Duranti u Medievu, l'autori straneri (cumpresu u bulgaru) di solitu chjamanu i Bizantinu "Greci". I Bizantinu stessi, chì eranu cunsiderati i successori di l'Imperu Rumanu d'Oriente, eranu chjamati Rumani. Per evità a cunfusione in a lingua bulgara, i Bizantinu sò generalmente chjamati Romai invece di Rumani.

6. Si tratta di l'unione ecclesiastica cunclusa di u Cunsigliu Ferrero-Florentinu (cunsigliu ecumenicu di a Chjesa Cattolica Rumana, 1438–45).

7. Parlemu di u Grande Scisma chì hè accadutu in u 1054, durante u quale e chjese orientali è occidentali si sparte.

Foto : Icona di i 70 Apòstuli

- Publicité -

Più di l'autore

- CONTENUTE ESCLUSIVA -spot_img
- Publicité -
- Publicité -
- Publicité -spot_img
- Publicité -

Bisogna à leghje

Dernières articuli

- Publicité -