13.3 C
Brussels
Wednesday, May 8, 2024
Scienza è TecnulugiaArcheulugiaStatua di petra truvata in Transnistria, chì hè 500 anni più vechja di u ...

Statua di petra truvata in Transnistria, chì hè 500 anni più vechja di e piramidi

DISCLAIMER: L'infurmazioni è l'opinioni riproduciti in l'articuli sò quelli di quelli chì li dichjaranu è hè a so rispunsabilità. Publicazione in The European Times ùn significa micca automaticamente appruvazioni di a vista, ma u dirittu di spressione.

TRADUZIONI DI DISCLAIMER: Tutti l'articuli in stu situ sò publicati in inglese. E versioni tradutte sò fatti per mezu di un prucessu automatizatu cunnisciutu cum'è traduzzioni neurale. In casu di dubbitu, riferite sempre à l'articulu originale. Grazie per capiscenu.

Petar Gramatikov
Petar Gramatikovhttps://europeantimes.news
Dr Petar Gramatikov hè u Editor in Chief è Direttore di The European Times. Hè un membru di l'Unione di Reporters Bulgarian. Dr Gramatikov hà più di 20 anni di sperienza Accademica in diverse istituzioni per l'istruzione superiore in Bulgaria. Hà esaminatu ancu e lezioni, ligati à i prublemi teorichi implicati in l'applicazione di u dirittu internaziunale in u dirittu religiosu induve un focusu speciale hè statu datu à u quadru legale di i Novi Muvimenti Religiosi, a libertà di religione è l'autodeterminazione, è e relazioni Statu-Chjesia per plurali. - stati etnici. In più di a so sperienza prufessiunale è accademicu, u duttore Gramatikov hà più di 10 anni di sperienza in Media induve ellu occupa una pusizioni cum'è Editore di una rivista trimestrale turistica "Club Orpheus" - "ORPHEUS CLUB Wellness" PLC, Plovdiv; Cunsultore è autore di conferenze religiose per a rubrica specializata per i sordi in a Televisione Naziunale Bulgara è hè statu Accreditatu cum'è ghjurnalista da u Giurnale Pùblicu "Help the Needy" à l'Uffiziu di e Nazioni Unite in Ginevra, Svizzera.

L'archeologi di l'Università Statale Pridnestrovica anu scupertu a più antica scultura di petra in a regione di u Nordu di u Mari Neru in a regione Slobodzeya.

Sicondu dati preliminari, hè da 4.5 à 5 mila anni. In altri palori, hè circa 500 anni più vechja di e piramidi egiziane.

Cum'è u principale investigatore di u laboratoriu di ricerca "Archeologia" di l'Università Statale Pridnestrovica, u Candidatu di Scienze Storiche Sergey Razumov, hà dettu à i ghjurnalisti, a statua hè una stele antropomorfa, vale à dì una lastra di petra nantu à quale hè appiicata una maghjina ruvida di una persona. . À u listessu tempu, una maghjina hè scolpita da una parte di a lastra, è un mudellu ocre hè appiicatu nantu à l'altru - ottenutu da arcilla brusgiata cù un altu cuntenutu di oxidi di ferru, mischju cù grassu vegetale o animali. Sicondu Sergei Razumov, tali lastre di solitu rapprisentanu caratteristiche faciale, una cintura, pedi, armi, segni di putenza.

L'imaghjini hè stata cunsirvata per tanti anni, grazia à u fattu chì sta lastra hè stata pusata a faccia in terra nantu à a sepultura, nantu à quale a carretta hè stata poi versata.

A sepultura appartene à a cumunità culturale-storica chjamata fossa. Una caratteristica cumuna di sta cumunità, chì si sparghje nantu à u tarritoriu da u Danubiu à l'Urali, hè a sepultura di i morti in fossi rettangulari. L'allevatori di vacche indoeuropee appartenevanu, tribù semi-nomadi chì si movevanu attraversu a steppa, campavanu in carretti di lignu, ancu s'ellu sapianu ancu l'agricultura.

À u tempu, sta muntagna hè diventata in un picculu cimiteru, chì hè stata utilizata per circa 2 mila anni. L'ultima sepultura scuperta in ellu risale à l'epica Cimmeriana, vale à dì 2700-2300 anni fà.

Cum'è nutatu da u capu di u laburatoriu, Duttore di Scienze Storiche Vitaly Sinika, in l'ultimi decennii, u monticulu hè statu cumplettamente aratu è guasi livellatu cù a superficia circundante. Per truvà lu, avemu avutu à analizà e dati da vechji carte, fotografia aerea è imagine satellitari.

Un totale di 7 sepulture sò state truvate in u carrughju. U primu di elli, chì si riferisce à u periodu 2900-2700 anni fà, era situatu direttamente sottu à a terra cultivable. Vitaly Sinika ùn esclude micca chì in u cursu di u travagliu ulteriore puderia truvà dui à cinque sepulture più.

In quantu à a più antica di e tombe truvate, quella chì era cuperta da a lastra truvata, appartene à a prima età di u bronzu. Per disgrazia, i resti intarrati in sta tomba eranu pocu cunsirvati. À u tempu, i tavulini nantu à quale a lastra hè stata pusata putrisu, a petra s'hè colapsata in a tomba è sfracicò l'ossi. Per quessa, l'antropolughi chì analizzaranu e scuperte affruntà difficultà significativa. Hè pussibule ch'elli ùn anu ancu esse capace di stabilisce quale hè statu intarratu in a tomba - un omu o una donna, è sta infurmazione deve esse acquistata nantu à a basa di studii di DNA.

Sia com'è, Vitaly Sinika hà enfatizatu chì i resti truvati sottu a lastra sò improbabile di appartene à una persona ordinaria. Ùn ci hè micca dipositu di tali petra vicinu, a lastra per a statua duvia esse mandata da luntanu, è poi ancu processata.

"A maiò spessu, in sepulture cuperte cù tali stele, ùn ci hè nunda, ma l'ossi umani", spiegò l'archeologu. – Perchè u significatu di sta stele supirava tuttu ciò chì si pudia mette in sta tomba. Assai raramenti, cum'è u mo cumpagnu chì studia stu periodu dice, anu decoru di tempiu d'oru è d'argentu - tali spirali di filu. Finu a ora, ùn avemu micca avutu questu, ma sicondu i materiali di scavi passati, questu hè accadutu. "

I scuperti truvati in u tumulu scavatu seranu u sughjettu di studiu da antropologi è altri specialisti. Grazie à stu travagliu, in sei mesi o un annu, una certa quantità di informazioni unica serà ottenuta in una varietà di spazii scientifichi.

In quantu à a stele truvata, cum'è Vitaliy Sinika enfatizatu, hè capaci di diventà un adornu di a cullezzione di u museu.

Fonte: newsstipmr.com

- Publicité -

Più di l'autore

- CONTENUTE ESCLUSIVA -spot_img
- Publicité -
- Publicité -
- Publicité -spot_img
- Publicité -

Bisogna à leghje

Dernières articuli

- Publicité -