21.1 C
Brussels
Martedì, aprile 30, 2024
EuropaA situazione geopulitica rende ancu più impurtante u votu in l'alizzioni europee

A situazione geopulitica rende ancu più impurtante u votu in l'alizzioni europee

DISCLAIMER: L'infurmazioni è l'opinioni riproduciti in l'articuli sò quelli di quelli chì li dichjaranu è hè a so rispunsabilità. Publicazione in The European Times ùn significa micca automaticamente appruvazioni di a vista, ma u dirittu di spressione.

TRADUZIONI DI DISCLAIMER: Tutti l'articuli in stu situ sò publicati in inglese. E versioni tradutte sò fatti per mezu di un prucessu automatizatu cunnisciutu cum'è traduzzioni neurale. In casu di dubbitu, riferite sempre à l'articulu originale. Grazie per capiscenu.

Newsdesk
Newsdeskhttps://europeantimes.news
The European Times News hà u scopu di copre e nutizie chì importanu per aumentà a cuscenza di i citadini in tutta l'Europa giugrafica.

A publicazione pre-elettorale d'oghje revela una tendenza positiva è à l'alza nantu à l'indicatori elettorali chjave cù solu uni pochi di settimane prima chì i citadini di l'UE votanu u 6-9 di ghjugnu. L'interessu per l'elezzione, a cuscenza di quandu si farà è a probabilità di votu sò tutti in crescita da l'ultima indagine in u vaghjimu di u 2023, quandu sò state misurate l'ultima volta. L'aumentu sò ancu più impressiunanti in paragone à l'indagine di primavera 2019 (trè mesi prima di l'elezzioni europee precedenti).

U 60% dicenu avà chì anu interessatu à u votu in ghjugnu (+3 pp paragunatu à u vaghjimu 2023 è +11 pp paragunatu à ferraghju/marzu 2019). 71% dicenu chì hè prubabile di vutà (7 à 10 nantu à una scala da 1-10), chì rapprisentanu + 3 pp in paragunà à u vaghjimu 2023 è + 10 pp in paragunà à ferraghju / marzu 2019. I risultati suggerenu chì i citadini di l'UE sò assai cuscenti di l'impurtanza di l'elezzioni in u cuntestu geopuliticu attuale, cù ottu in deci (81%) rispondenti chì accunsenu chì rende u votu ancu più impurtante. A grande maiurità in tutti i Stati Membri appruva sta dichjarazione.

U presidente di u Parlamentu Europeu, Roberta Metsola, cummentendu i risultati di l'inchiesta, dice: "L'Auropei sò cuscenti chì l'azzione hè alta in l'urna, è chì u votu hè ancu più impurtante in u cuntestu geopuliticu attuale. Chjamu à i nostri citadini à votu in e prossime elezzioni europee, per rinfurzà a demucrazia europea è per furmà u futuru di l'Europa ". 

Cum'è sta legislatura cuncludi, 81% di i citadini di l'UE tene una maghjina pusitiva o neutrale di u Parlamentu Europeu, mentre chì solu 18% sò negativi. In più, una maghjurità in l'UE (56 %) vuleria chì u PE ghjucassi un rolu più impurtante, mentre chì solu 28 % vuleria vede u cuntrariu è 10 % mantene u rolu cum'è avà.

U presidente Metsola aghjusta: "U Parlamentu è l'Unione Europea anu purtatu in modu senza precedente in l'ultimi anni. Ci hè statu cunfruntatu cù circustanze eccezziunali è sfide, ma semu surtiti ancu più forti è più uniti per quessa. U Parlamentu hè statu è continuerà à esse a voce è l'avvucatu di i citadini in l'UE ". 

I citadini europei vulianu vede a lotta contr'à a miseria è l'esclusione suciale (33 %) è u sustegnu di a salute publica (32 %) cum'è i prublemi principali in discussione durante a campagna elettorale. U sustegnu à l'ecunumia è a creazione di novi impieghi, è ancu a difesa è a sicurità di l'UE sò tramindui in u terzu postu (nantu à 31%). L'impurtanza chì i citadini attachenu à a difesa è a sicurità di l'UE hè aumentata in u cursu di u parlamentu, in particulare in vista di a guerra d'aggressione di a Russia contr'à l'Ucraina. Avà hè citatu cum'è una prima (o prima cumuna) priorità di campagna elettorale in nove paesi, cù i risultati più alti in Danimarca (56%), Finlandia (55%) è Lituania (53%).

In listessu modu, guardendu à u futuru, i citadini di l'UE ponenu a difesa è a sicurità (37%) cum'è prime priurità per rinfurzà a pusizioni di l'UE in u mondu, seguitanu i prublemi energetichi è a sicurezza alimentaria / l'agricultura (i dui nantu à u 30%). Mentre quattru citadini su deci dicenu chì u rolu di l'UE hè diventatu più impurtante in l'ultimi anni, u 35% pensanu chì hè statu u listessu è u 22% chì hè diminuitu. À u livellu naziunale, e majuranza relative in 15 paesi crede chì u so rolu in u mondu hè diventatu più impurtante annantu à l'anni, cù proporzioni chì righjunghjenu 67% in Svezia, 63% in Portugallu è 60% in Danimarca. Intantu, i citadini sloveni è cechi sò i più probabili di dì chì u rolu di l'UE hè diventatu menu impurtante (32% è 30%, rispettivamente).

Quasi trè quarti di i citadini (73%, + 3 pp in paragunà à u vaghjimu 2023) dicenu chì l'azzioni di l'UE anu un impattu annantu à a so vita di ogni ghjornu, cumpresu un quintu (20%) per quale anu "assai" un impattu. Inoltre, una grande maiuranza di l'Europeani accunsenu chì u so paese, in u bilanciu, prufittà di l'appartenenza à l'UE (71%). Questi risultati sò stabili in paragunà à u vaghjimu 2023 è cuntinueghjanu à gode di livelli elevati in tutta l'UE.

I risultati cumpleti ponu esse truvati ccà.

fondo   

L'Eurobarometru di Primavera 2024 di u Parlamentu Europeu hè statu realizatu da l'agenza di ricerca Verian (precedentemente Kantar) trà u 7 di ferraghju è u 3 di marzu di u 2024 in tutti i 27 Stati membri di l'UE. L'indagine hè stata fatta in faccia, cù interviste video (CAVI) aduprate in più in Czechia, Danimarca, Finlandia è Malta. 26,411 XNUMX interviste sò state realizate in totale. I risultati di l'UE sò stati ponderati secondu a dimensione di a pupulazione in ogni paese.

Fonte ligame

- Publicité -

Più di l'autore

- CONTENUTE ESCLUSIVA -spot_img
- Publicité -
- Publicité -
- Publicité -spot_img
- Publicité -

Bisogna à leghje

Dernières articuli

- Publicité -