L'Università Norvegese di Scienza è Tecnulugia hà presentatu i risultati di un studiu chì hà investigatu prucessi "maghi". I studiosi anu truvatu chì prucessi simili in Norvegia ùn anu finitu finu à u 18u seculu, è centinaie di l'accusati sò stati eseguiti. Sicondu un comunicatu di l'università, "cacce di streghe" eranu sparse in Norvegia in i seculi XVI è XVII. Sicondu i dati furniti, circa 16 persone in quellu tempu eranu accusati di stregoneria è circa 17 d'elli sò stati cundannati à morte. Parechje di sti disgraziati sò stati brusgiati à u palu. I circadori notanu ancu chì trà i "maghi" eseguiti ci hè un numeru significativu di Saami. Per esempiu, da 750 persone cundannate à morte in Finnmark durante u periodu sopra, 300 eranu Saami. U materiale per u studiu di i scientisti hè diventatu i registri di a corte sopravviventi di quelli tempi. U so studiu hà permessu di revelà qualchi dettagli di i prucessi.
Cusì, a squadra di u storicu Ellen Alm hà stabilitu da i registri di a corte chì trè Sami sò stati accusati di stregoneria: Finn-Kristin, Ann Aslaxdatter è Henrik Meraker. L'ultimu di elli hè statu eventualmente cundannatu à morte. "Siccomu parechji Saami avianu nomi chì sonavanu norvegesi, ci pò esse ancu di più", notanu i circadori.
I stòrici anu identificatu parechji mutivi putenziali perchè a terribile persecuzione di a stregoneria hè stata finalmente finita in u 18u seculu. Duranti i prucessi di "streghe" di i seculi XVI è XVII, l'usu di a tortura per caccià e cunfessioni era illegale, è i "criminali" cundannati eranu pruibiti di tistimunianza. Questu significava chì una "brucia" cundannata ùn pudia micca revelà i nomi di l'altri "brughe". "Ma micca raramente in i casi di stregoneria, a lege hà spessu fermu l'ochju", dice a coautore Anne-Sophie Schötner Skaar. - A tortura hè stata aduprata è cundannati "streghe" sò stati custretti à chjamà i so "complici". A lettera di a lege hè stata interpretata di manera assai diversa è questu hà purtatu à parechji prucessi di "strega". "Ma à a fine di u 16u seculu, a pratica ghjudiziaria hà cuminciatu à cambià. Certi ghjudici sò diventati più stretti, dumandavanu e prove necessarie è ùn tolleranu più l'usu di a tortura ".
Versu a fine di u XVIImu seculu, di più in più di ghjudici cuminciaru à seguità a lege, chì rendeva difficiuli di purtà i casi di stregoneria in tribunale. "Cumu pudete pruvà un suppostu crimine s'ellu ùn hè più accettabile per furzà qualcunu à cunfessi?" - questa hè a quistione fatta da i circadori muderni, nutendu chì quandu a persecuzione di a stregoneria cessò, apparsu un altru mecanismu di cuntrollu è cumbattimentu. a religione Saami : i missiunarii apparsu in scena. "Sembra chì i missiunarii anu pigliatu u sistema ghjudiziariu per "affare" cù a religione Saami è a so pratica", dice Schötner-Skaar. Ci hè una bona evidenza per questu in i cunti missionari di u XVIII seculu.
"Alcuni di sti cunti missionarii sò terribili da leghje. Truvemu descrizzioni di Saami impegnati in "sorcery diavulu". I cunti missionarii mostranu chì a religione Saami era sempre interpretata da alcuni cum'è stregoneria è u travagliu di u diavulu, ancu s'è u sistema ghjudiziariu ùn pareva più interessatu à perseguite questu ", dice.
U prete Johan Randulf, autore di u Manuscrittu Neroi, hà scrittu chì "i Saami di u Sud anu parechji dii diffirenti, ma tutti appartenenu à u diavulu: "Sò chì ellu, cù tutti l'altri [dii Saami], hè u diavulu stessu. ' - hè cusì chì u prete descrive unu di i dii Saami di u Sud, è descrive ancu yoik, u stilu tradiziunale di cantu Saami, cum'è "a canzone di Satana".
Foto: Un documentu di u 18u seculu cuntene infurmazioni Margareta Mortendatter Trefault, accusata di stregoneria / Archivi Digitali