El Consejo de Europa se află într-o gravă dilemă între două convenții proprii care conțin texte bazate în politici discriminatorii obsolete de la prima parte del siglo XX și los moderni drepturi umane promovate de la Naciones Unidas. Esto se face cada vez mai evident la revizuirea definitivă a unui text polémic redactat de Comitetul de Bioetică al Consiliului Europei. Parece que los Comités del Consejo de Europa au văzut atat că au aplicat un text de Convenio que, de hecho, perpetúa un fantasma eugenésico în Europa.
Foto: THIX Foto
El Comité Directivo de Derechos Humanos del Consejo de Europa se întrunește la jueves 25 noiembrie pentru, între alte lucruri, informează despre lucrările organului subordonat imediat, el Comité de Bioética. În concret, el Comité de Bioética, în ampliación del Convenio del Consejo de Europa sobre Derechos Humanos y Biomedicina, a fost redactat un posibil nou instrument juridic care reglementează protecția persoanelor în timpul utilizării măsurilor coercitive în psihiatrie. El proyecto se ultimará en la reuniune del Comité del 2 de noiembrie.
În procesul de redacție a acestui posibil nou instrument legal (tehnic este un protocol de convenție), a fost obiect de continue critici și proteste din partea unui amplu abanic de părți. Între ele, las de los procedimientos especiales de Naciones Unidas, el Consejo de Derechos Humanos de Naciones Unidas, el propio Comisario de Derechos Humanos del Consejo de Europa, la Adunarea Parlamentaria a Consiliului și numeroase organizații și experți care defienden los drepturile persoanelor cu handicap psihosocial.
Proiect de text prezentat Comitetului Directiv de Drepturi Umane
La secretaria del Comité de Bioética, Laurence Lwoff, a prezentat acest jueves al Comité Directivo de Rights Humanos la decizie del Comité de Bioética de nu face o discuție finală a textului și a vota prin necesitatea și conformitatea cu drepturile umane internaționale. Oficialmente se explicó ca un schimb de vot. În loc de a lua o poziție finală asupra aprobării sau adopției proiectului de protocol, se decide că Comitetului de votare trebuie să trimită niciun proiect de text al organului decisori al Consiliului, al Comitetului de Ministri, „con vistas a una decizie” . El Comité Directivo de Derechos Humanos tomó nota de ello.
El Comité de Bioética a fost aprobat de majoritatea în reuniunea din 2 noiembrie. Nu a făcut unele comentarii. Membrul finlandez al Comité, Mia Spolander, a votat favor de la transferul proiectului de protocol, dar a semnalat că „nu se tratează o votare asupra adopției textului proiectului de protocol suplimentar”. Esta delegación a votado a favor de la transfer, deoarece vemos que en las circunstancias actuales, esta comisie nu poate avansa sin mai orientación del Comité de Ministros”.
Añadió que, si bine se necesitan las necesarias salvaguardias legales pentru las persons sometidas a internamiento involuntario y tratamiento involuntario en los servicios de salud mental, „nu se pot ignora las extensas críticas de las that a been object this project”. Los miembros de la comisión de Suiza, Dinamarca y Bélgica hicieron declaraciones similare.
La presidenta del Comité de Bioética, la doctora Ritva Halila, declaró a The European Times că „la delegația finlandeză a exprimat sus puncte de vedere avându-se în cuenta también las distintas opinii enviate la Guvern por diferite părți. Se presupune că există diversitate de puncte de vedere și opinii, ca în toate întrebările dificile, care să rezolve în dezvoltarea legislației naționale.”
Críticas al proyecto de texto
Gran parte de las criticas al borrador al posibilului nou instrument juridico al Consejo de Europa se referă la schimbarea paradigmei în punctul de vedere și la necesitatea aplicației pe care le-ați făcut cu adopción în 2006 del tratado internațional de drepturi umane: la Convención asupra drepturilor persoanelor cu handicap. La Convención celebrează la diversitate și la dignidad humanas. Principalul mesaj este că persoanele cu discapacidad au dreptul la tot espectrul drepturilor umane și libertăților fundamentale fără discriminare.
El concept principal de la Convención este alejamiento de un abordare caritativo o medical de la discapacidad pentru a trece la un enfoque de derechos humanos. La Convención promovează participarea plenară a persoanelor cu discapacidad în toate esfera vieții. Desafía las costumbres and los comportaments basados en estereotips, prejuicios, practices nocivas and estigmas related with the persons with discapacidad.
La Dra. Ritva Halila a declarat a The European Times care insiste in que el proyecto de nuevo instrumento jurídico (protocolo) nu intra în absoluto în conflict cu la Convención de las Naciones Unidas sobre los Derechos de las Personas con Discapacidad (CDPD).
La Dra. Halila explicó că „la boala este un stat, agudo sau crónico, care se bazează în el cambio del cuerpo, și poate curarse sau al menos aliviarse. La discapacidad nu trebuie să fie curată. Algunas bolile psihice pot cauza discapacidad mentală sau psihosocială, dar majoritatea persoanelor cu discapacidad nu intra în categoria acestui protocol”.
Añadió que „el alcance de la CDPD de la ONU este foarte vast. Nu se bazează pe diagnosticul medical, nu se bazează pe incapacitățile stabilite și necesitatea sprijinului pentru a putea duce o viață mai normală posibilă. Aceste expresii se amestecă, pero nu sunt lo mismo. También la CDPD poate abarcar a las personas con trastornos psiquiátricos crónicos que también pot cauza -o pot basarse în- la discapacidad, dar nu toți pacienții psiquiátricos son personas discapacitadas”.
El viejo și el nou concept de discapacidad
Este concept de discapacidad, care este o condiție inerente a persoanei, fără a fi exact la CDPD de la ONU. La falsa idea de că la persona, pentru a fi considerată capabilă de valerse prin sí misma, are que estar „curada” de la deficiență o, al menos, aceasta are că reducese la maxim. În ese punct de vedere antic nu se tienen în cuenta las condiții ambientale și la discapacidad este o problemă individuală. Las personas con discapacidad están enfermas y hay que curarlas pentru a atinge normalitatea.
Abordarea discapacității bazată pe drepturile umane adoptate de Naciones Unidas recunoaște persoanele cu discapacitatea ca subiecte de drepturi și al statului și altora ca responsabili de respetare a acestor persoane. Această abordare se găsește a persoanei în centru, nu a deficienței, recunoscând valorile și drepturile persoanelor cu discapacidad ca parte a societății. Considera que las barreras de la sociedad son discriminatorias y proporciona vías para que las personas con discapacidad se cejen atunci când se confruntă cu dichas barreras. Este abordarea discapacității bazată pe drepturile de autor, nu este impulsionată de compasiune, decât pentru demnitatea și libertatea.
A través de este istoric cambio de paradigma, la CDPD de la ONU abre nuevos caminos y exige una nueva forma de pensar. Aplicația necesită soluții inovatoare și descarcă punctele de vedere ale trecutului.
La Dra. Ritva Halila especificó a The European Times că a leyó el articol 14 al CDPD al ONU în timpul ultimilor ani de mai multe ori în relație cu prepararea protocolului. Y că „en el articolul 14 al CDPD destaco la referință a la ley en las restricciones de la libertad personal, și las garanții pentru a proteja los derechos de las personas con discapacidad”.
La Dra. Halila si-a semnalat că „estoy totalmente de acord cu el conținut de acest articol, și pienso e interpreto que nu hay un desacuerdo cu el proiect de Protocolo del Comité de Bioética, deși el Comité de la ONU de persoane cu discapacidad a interpretat this article de altfel. He hablado de esto con varias personas, abogados especializados en derechos humanos y personas con discapacidad incluidas, y por lo que tengo entendido, lo han acordado con ellos [el Comité de Derechos de las Personas con Discapacidad de la ONU]”.
El Comité de la ONU sobre los Derechos de las Personas con Discapacidad, ca parte a audienței publice din 2015, a emis o declarație inequívoca al Comité de Bioética del Consejo de Europa de care „internamentul sau instituționalizarea involuntară a tuturor persoanelor cu discapacidad. , y în special de las persons with discapacidad intelectual o psicosocial, includes the persons con “trastornos mentales”, is proscrito en el derecho internacional în virtud del articol 14 din Convención, și constituie o privación de libertate arbitraria și discriminatoria de las persons con discapacidad, ya că se duce un lucru asupra bazei unei deficiențe reale sau percepute.”
El Comité de la ONU a semnalat, în plus, Comitetului de Bioetică, că statele părți trebuie să „abolir las politics and the disposiciones legislativas and administratives that permits or perpetran the treatment forzoso, you that is a violación constant that se find in the leyes of health mental de todo el mundo, a pesar de las probes empíricas care indică lipsa de eficacitate și a opiniilor persoanelor care utilizează sistemele de sănătate mentală și că au experimentat un profund dolor și trauma ca rezultat al tratamentului forzoso”.
Los textos obsoletos de la convención
El Comité de Bioética del Consejo de Europa, fără embargo, a continuat procesul de redacție al noului instrument posibil legal cu referire la un text pe care el propriu. las Personas con Discapacidad”. Declarația în punctul-cheie pare să se refere la CDPD de las Naciones Unidas, fără embargo, în realitate doar considerând propria Convención del Comité, Convenio sobre Derechos Humanos y Biomedicina, și lucrarea de referință: Convenio Europeo de Derechos Humanos.
El Convenio sobre Derechos Humanos y Biomedicina, în articolul 7, descrie condițiile de protecție care trebuie să existe și o persoană care padece un tulburare mental de caracter grav este o măsură coercitivă în psihiatrie. El articol este o consecință și un intento de a limita el daño, care poate cauzase articolul 5 del Convenio Europeo de Derechos Humanos se aplică în sensul literal.
El Convenio Europeo de Derechos Humanos, redactat în 1949 y 1950, autoriza la privación de libertate de las “personas enajenadas mentalmente” de forma nedefinită fără mai mult motiv că la de care sunt persoane să aibă o discapacidad psicosocială. Textul a fost formulat de reprezentanții din Regatul Unit, Dinamarca și Suecia, încabezați de britanicii pentru autorizarea legislației și a practicilor cauzate de eugenesia, care era în vigoare în aceste țări în momentul formulării convenției.
„Del mismo modo la Convención sobre Derechos Humanos y Biomedicina, hay que reconocer que Convenio Europeo de Derechos Humanos (CEDH) este un instrument de date din 1950 și textul reflectă un abandon și un abordare antică în ceea ce privește respectul drepturilor omului. de las personas con discapacidad”.
Catalina Devandas-Aguilar, relatora specială a ONU asupra drepturilor persoanelor cu discapacidad
„Cuando hay esfuerzos en todo el mundo para reformar la política de salud mental, no sorprende que Consejo de Europa, una de las principales organizaciones regionales de derechos humanos, este planeando adoptar un tratado que supondría un retroceso pentru a inversa toate avansurile pozitive en Europa y extender un efect escalofriante en el resto del mundo.”
Expertos de las Naciones Unidas, într-o declarație del 28 mai 2021 al Consejo de Europa. Firmada, între altele, por el Relator Special sobre el drept al disfrute del mai alto nivel posibil de sănătate fizică și mental, el Relator Especial asupra drepturilor persoanelor cu discapacidad și el Comité de la CDPD al ONU
