Oferă mai multe informații despre cum a apărut omul
Un dinte de lapte vechi de cel puțin 130,000 de ani, găsit într-o peșteră din Laos, ar putea ajuta oamenii de știință să găsească mai multe informații despre un văr timpuriu al rasei umane, potrivit unui studiu publicat în Nature Communications. Cercetătorii cred că descoperirea demonstrează că denisovenii – o ramură dispărută a umanității – au trăit în tropicele calde ale Asiei de Sud-Est.
Se știu foarte puține despre denisoveni, veri ai neandertalienilor. Oamenii de știință le-au descoperit pentru prima dată în timp ce lucrau într-o peșteră din Siberia în 2010 și au găsit un os deget al unei fete aparținând unui grup de oameni neidentificat până acum. Folosind numai pământ și salvie găsite în Peștera Denis, au extras întregul genom al grupului.
Apoi, în 2019, cercetătorii au descoperit un os maxilar pe Platoul Tibetan, dovedind că unele dintre specii au trăit și în China. În afară de aceste fosile rare, bărbatul din Denisovan nu a lăsat aproape nicio urmă înainte de a dispărea – cu excepția genelor ADN-ului uman de astăzi. Datorită încrucișării cu Homo sapiens, în populațiile actuale din Asia de Sud-Est și Oceania pot fi găsite rămășițe ale omului denisovan. Aborigenii și oamenii din Papua Noua Guinee au până la cinci la sută din ADN-ul speciilor antice.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că „strămoșii moderni ai acestor populații au fost” amestecați „cu denisovenii din Asia de Sud-Est”, a spus Clement Zanoli, paleoantropolog și coautor al studiului. Dar nu există „dovezi fizice” ale prezenței lor în această parte a continentului asiatic, departe de munții înghețați din Siberia sau Tibet, a declarat pentru AFP un cercetător de la Centrul Național de Cercetare din Franța.
Asta până când un grup de oameni de știință a început să studieze rămășițele Peșterii Cobra din nord-estul Laosului. Experții în peșteri au descoperit zona din munți în 2018, lângă peștera Tam Pa Ling, unde au fost deja găsite rămășițele oamenilor din vechime. S-a dovedit imediat că dintele avea o formă „tipic umană”, explică Zanoli. Studiul spune că studiul proteinelor antice arată că dintele aparține unui copil, probabil unei fete, cu vârsta cuprinsă între 3.5 și 8.5 ani. După ce au analizat forma dintelui, oamenii de știință cred că cel mai probabil este vorba de denisoveni cei care au trăit în peșteră acum 164,000 până la 131,000 de ani.
