Conflictul armat „brutal” a lăsat 10 milioane de copii din Burkina Faso, Mali și Niger în nevoie de asistență umanitară - mai mult decat dublu fata de 2020, UNICEF avertizat într-un nou raportează.
Și ostilitățile care se răspândesc în țările vecine pun în pericol încă patru milioane de copii.
„Conflictul s-ar putea să nu aibă granițe clare, s-ar putea să nu existe bătălii care să acapareze titlurile, dar încet și sigur lucrurile s-au înrăutățit pentru copii, iar milioane dintre ei sunt acum prinși în centrul acestei crize”, a declarat purtătorul de cuvânt al UNICEF, John James.
Copiii care trăiesc în prima linie a ostilităților dintre grupurile armate și forțele naționale de securitate sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult pe linia focului.
În Burkina Faso, de exemplu, numărul de copiii uciși în primele nouă luni ale anului 2022 s-au triplat comparativ cu aceeași perioadă din 2021. De asemenea, copiii sunt recrutați de grupuri armate și forțați să lupte sau să sprijine militanții în rol de rezervă, a spus UNICEF.
Atacurile la școală
În plus, grupurile armate din Burkina Faso, Mali și Niger au vizat direct școlile, într-un „accelerarea atacului asupra educației”. Potrivit raportului UNICEF, mai mult de o cincime din școlile din Burkina Faso s-au închis ca urmare a atacurilor.
„Peste 8,300 de școli din aceste trei țări – Mali, Burkina Faso și Niger – sunt acum închis din cauza violenței și a nesiguranței”, a spus domnul James. Sunt profesori care au fugit din școli, copii prea speriați să meargă la școli, familii strămutate – sunt clădiri care au fost atacate și prinse în violență”, a declarat domnul James de la UNICEF jurnaliştilor de la Geneva.
Efect de scurgere
Ostilitățile s-au extins deja din centrul Sahelului în regiunile de frontieră de nord ale Beninului, Coastei de Fildeș, Ghana și Togo, unde, notează UNICEF, „copiii au acces extrem de limitat la servicii și protecție esențiale”.
Cel puţin 172 incidente violente, inclusiv atacuri ale unor grupuri armate, au fost raportate în zonele de frontieră de nord ale celor patru țări în 2022.
Criza climatică și insecuritatea alimentară
UNICEF a explicat că Sahelul central suferă de un deficit grav de alimente și apă și că grupurile armate îngreunează și mai mult supraviețuirea civililor prin blocarea orașelor și satelor și contaminând punctele de apă.
Numai în Burkina Faso au fost atacate cincizeci și opt de puncte de apă în 2022, aproape o creștere de trei ori față de anul precedent.
În total, peste 20,000 de persoane din zona de frontieră dintre Burkina Faso, Mali și Niger se confruntă cu insecuritate alimentară „la nivel de catastrofă”. până în iunie 2023, conform evaluărilor umanitare.
Șocuri legate de schimbările climatice
Șocurile climatice sunt un factor cheie care afectează culturile, cu temperaturile din Sahel cresc „de 1.5 ori mai repede decât media globală”, și precipitații „eratice” care duc la inundații, a spus UNICEF.
Impactul fenomenelor meteorologice extreme este un factor important al deplasării, cu peste 2.7 milioane strămutate în cele trei țări.
Criza din Sahel este din ce în ce mai reflectată la nivel global: în 2022, peste 8,000 de copii din întreaga lume au fost uciși și mutilați de forțele și grupurile armate, mai mult de 7,000 de copii recrutați și peste 4,000 răpiți, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Copii și Conflicte Armate, Virginia Gamba, a declarat Consiliului pentru Drepturile Omului joi.
Subfinanțare cronică
Fondul ONU pentru Copii a subliniat că criza din centrul Sahel rămâne „subfinanțat cronic și critic”, cu doar o treime din finanțarea necesară primită de UNICEF în 2022.
Anul acesta, agenția ONU a făcut un apel pentru 473.8 milioane de dolari pentru a-și sprijini răspunsul umanitar în centrul Sahelului și în țările de coastă învecinate.
UNICEF a cerut, de asemenea, „investiții flexibile pe termen lung” în serviciile sociale esențiale și a subliniat necesitatea de a lucra cu comunitățile și tinerii din regiune pentru a le asigura un viitor mai bun.