Publicația pre-electorală de astăzi dezvăluie o tendință pozitivă, ascendentă a indicatorilor cheie electorali, cu doar câteva săptămâni până când cetățenii UE își vor vota în perioada 6-9 iunie. Interesul pentru alegeri, conștientizarea când vor avea loc, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023, când au fost măsurate ultima dată. Creșterile sunt și mai izbitoare în comparație cu sondajul de primăvară 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).
60% spun acum că sunt interesați să voteze în iunie (+3 pp față de toamna 2023 și +11 pp față de februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7 la 10 pe o scară de la 1 la 10), reprezentând +3 pp în comparație cu toamna 2023 și +10 pp față de februarie/martie 2019. Constatările sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece (81%) respondenți fiind de acord că votul este și mai important. Majoritățile mari din toate statele membre susțin această declarație.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, spune: „Europenii sunt conștienți de faptul că miza este mare la urne și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Fac un apel cetăţenilor noştri să-şi voteze la viitoarele alegeri europene, pentru a consolida democraţia europeană şi pentru a modela viitorul Europei.”
După cum conchide această legislatură, 81% dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă sau neutră a Parlamentului European, în timp ce doar 18% sunt negative. În plus, o majoritate din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce doar 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul așa cum este acum.
Președintele Metsola adaugă: „Parlamentul și Uniunea Europeană au avut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe excepționale și provocatoare, dar, ca urmare, am ieșit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”
Cetățenii europeni ar dori să vadă lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) ca principalele probleme aflate în discuție în timpul campaniei electorale. Sprijinul acordat economiei și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE sunt ambele pe locul trei (cu 31%). Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii, în special în lumina războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acum este menționată ca prioritate prima (sau prima comună) a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).
De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE pun apărarea și securitatea (37%) drept priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel global, urmează problemele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30%). În timp ce patru din zece cetățeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același și 22% că s-a diminuat. La nivel național, majoritățile relative din 15 țări consideră că rolul său în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporții atingând 67% în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai predispuși să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32%, respectiv 30%).
Aproape trei sferturi dintre cetățeni (73%, +3 pp în comparație cu toamna anului 2023) spun că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, inclusiv o cincime (20%) pentru care au „foarte mult” impact. În plus, marea majoritate a europenilor sunt de acord că țara lor, în general, beneficiază de apartenența la UE (71%). Aceste rezultate sunt stabile în comparație cu toamna anului 2023 și continuă să se bucure de niveluri ridicate în întreaga UE.
Rezultatele complete pot fi găsite aici.
Context
Eurobarometrul de primăvară 2024 al Parlamentului European a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. Au fost realizate în total 26,411 interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară.
