Ca răspuns la amenințările tot mai mari la adresa libertății presei și a viabilității industriei, deputații europeni și-au adoptat poziția cu privire la o lege care să consolideze transparența și independența mass-media din UE.
În poziţia sa pe Actul european pentru libertatea presei, adoptat marți cu 448 de voturi pentru, 102 împotrivă și 75 abțineri, Parlamentul dorește să oblige statele membre să asigure pluralitatea mass-media și să protejeze independența presei de interferența guvernamentală, politică, economică sau privată.
Deputații europeni doresc să interzică toate formele de interferență în deciziile editoriale ale instituțiilor media și să prevină exercitarea presiunii externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea conținutului criptat de pe dispozitivele lor sau țintirea lor cu programe spyware.
Utilizarea programelor spion poate fi justificată, susțin europarlamentarii, ca măsură de „ultimă instanță”, de la caz la caz și dacă este ordonată de o autoritate judiciară independentă să investigheze o infracțiune gravă, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.
Transparența proprietății
Pentru a evalua independența mass-media, Parlamentul dorește să oblige toate mass-media, inclusiv microîntreprinderile, să publice informații despre structura lor de proprietate.
Membrii doresc, de asemenea, ca mass-media, inclusiv platformele online și motoarele de căutare, să raporteze despre fondurile pe care le primesc din publicitate de stat și despre sprijinul financiar de la stat. Aceasta include fonduri din țări din afara UE.
Dispoziții împotriva deciziilor arbitrare ale marilor platforme
Pentru a se asigura că deciziile de moderare a conținutului de către platforme online foarte mari nu afectează în mod negativ libertatea presei, europarlamentarii solicită crearea unui mecanism de gestionare a comenzilor de eliminare a conținutului. Potrivit deputaților europeni, platformele ar trebui mai întâi să proceseze declarațiile pentru a distinge mass-media independentă de sursele neindependente. Mass-media ar trebui apoi să fie notificată cu privire la intenția platformei de a-și șterge sau restricționa conținutul, alături de o fereastră de 24 de ore pentru ca mass-media să răspundă. În cazul în care, după această perioadă, platforma consideră că conținutul media nu respectă termenii și condițiile acestuia, poate continua cu ștergerea, restricționarea sau trimiterea cazului către autoritățile naționale de reglementare pentru a lua decizia finală fără întârziere. Cu toate acestea, în cazul în care furnizorul de media consideră că decizia platformei nu are temeiuri suficiente și subminează libertatea presei, acesta are dreptul să aducă cazul unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor.
Viabilitate economică
Statele membre trebuie să se asigure că mass-media publică dispune de fonduri adecvate, durabile și previzibile alocate prin bugete multianuale, spun deputații.
Pentru a se asigura că instituțiile media nu devin dependente de publicitatea de stat, acestea propun un plafon pentru publicitatea publică alocată unui singur furnizor media, platformă online sau motor de căutare la 15% din bugetul total de publicitate alocat de autoritatea respectivă într-o anumită țară a UE. Deputații europeni doresc ca criteriile de alocare a fondurilor publice pentru mass-media să fie disponibile publicului.
Organism media independent al UE
Parlamentul dorește, de asemenea, ca Consiliul European pentru Serviciile Media – un nou organism al UE care urmează să fie creat prin Legea privind libertatea presei – să fie independent din punct de vedere juridic și funcțional de Comisie și să poată acționa independent de aceasta. Deputații europeni susțin, de asemenea, un „grup de experți” independent, care să reprezinte sectorul media și societatea civilă, care să consilieze acest nou Consiliu.
Citat
„Nu trebuie să închidem ochii la starea îngrijorătoare a libertății presei la nivel mondial și în Europa”, raportorul Sabine Verheyen (PPE, DE) spus înainte de vot. „Media este „nu orice afacere. Dincolo de dimensiunea sa economică, contribuie la educație, dezvoltarea culturală și incluziunea în societate, protejând drepturile fundamentale precum libertatea de exprimare și accesul la informație. Prin acest proiect de lege, atingem o etapă legislativă importantă pentru a proteja diversitatea și libertatea peisajului nostru media și a jurnaliştilor noștri și pentru a ne proteja democraţiile”.
Pasii urmatori
După ce Parlamentul și-a adoptat poziția, negocierile cu Consiliul (care a convenit asupra poziției sale în iunie 2023) privind forma finală a legii poate începe acum.
Răspunsul la preocupările cetățenilor
Prin poziția sa adoptată astăzi, Parlamentul răspunde cererilor cetățenilor prezentate în concluziile Conferinței Viitorului Europei, în special în propunerea 27 pe mass-media, știri false, dezinformare, verificarea faptelor, securitate cibernetică (paragrafele 1,2, XNUMX) și în propunerea 37 privind informarea cetățenilor, participarea și tineretul (punctul 4).
