Marocul se confruntă astăzi cu mai multe provocări, printre care:
1. Șomajul și subocuparea: O creștere a șomajului, în special în rândul tinerilor, și persistența subocupării reprezintă provocări economice și sociale.
2. Inegalități socio-economice: Inegalitățile persistă, creând disparități între diferitele segmente ale populației și ridicând îngrijorări cu privire la distribuția bogăției.
3. Sărăcia și dificultățile economice: Dificultățile economice în creștere și ratele ridicate ale sărăciei provoacă stabilitatea socio-economică a țării.
4. Presiuni inflaționiste: inflația cu două cifre pune presiune asupra costului vieții, în special asupra alimentelor de bază, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul populației.
5. Guvernare și tehnocrație: O percepție tot mai mare a unui guvern tehnocrat și nesustenabil, care ridică îngrijorări cu privire la capacitatea guvernului de a satisface nevoile populației.
6. Fractură socială: O diviziune tot mai mare între o populație care caută o viață mai bună și un guvern perceput ca fiind deconectat de preocupările zilnice.
7. Incertitudini politice: incertitudinile politice pot reprezenta, de asemenea, o provocare, cu așteptări nesatisfăcute uneori din partea populației.
8. Climatul de afaceri: Reformele economice pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și pentru a încuraja investițiile sunt necesare pentru a stimula creșterea economică.
9. Educație și competențe: Îmbunătățirea sistemului de învățământ și potrivirea competențelor cu nevoile pieței muncii sunt esențiale pentru promovarea dezvoltării durabile.
10. Securitate și stabilitate regională: provocările de securitate și dinamica regională pot influența, de asemenea, stabilitatea Marocului.
Rezolvarea acestor provocări necesită o abordare holistică și coordonată, care combină reformele economice, sociale și politice pentru a promova dezvoltarea incluzivă și durabilă.
La începutul anului 2023, Marocul se confruntă cu o creștere a ratei șomajului, care afectează în special tinerii. Potrivit datelor Înaltului Comisariat pentru Planificare, numărul șomerilor a crescut cu 83,000, de la 1,446,000 la 1,549,000, în creștere cu 6%. Această creștere se explică printr-o creștere de 67,000 de șomeri în mediul urban și de 16,000 în mediul rural.
Rata generală a șomajului a crescut cu 0.8 puncte, de la 12.1% la 12.9%, cu diferențe marcate între zonele urbane (17.1%) și cele rurale (5.7%). Această tendință este vizibilă și pe sexe, cu o creștere a ratei șomajului în rândul bărbaților (de la 10.5% la 11.5%) și al femeilor (de la 17.3% la 18.1%).
Tinerii marocani sunt puternic afectați, cu o creștere de 1.9 puncte în grupa de vârstă de la 15 la 24 de ani, trecând de la 33.4% la 35.3%. Persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au înregistrat și ele o creștere de 1.7 puncte, de la 19.2% la 20.9%.
Sectorul construcții și lucrări publice a creat 28,000 de locuri de muncă, în timp ce sectorul agriculturii, silvicultură și pescuit a înregistrat o scădere de 247,000 de locuri de muncă. Sectorul serviciilor a pierdut, de asemenea, 56,000 de locuri de muncă, iar industria de producție a pierdut 10,000 de locuri de muncă.
În general, Marocul a înregistrat o pierdere netă de 280,000 de locuri de muncă între prima jumătate a anului 2022 și aceeași perioadă a anului 2023, în principal din cauza pierderii a 267,000 de locuri de muncă neremunerate și a 13,000 de locuri de muncă plătite.
Subocuparea rămâne o preocupare, cu 513,000 de persoane subocupate raportat la numărul de ore de lucru, reprezentând 4.9%. În plus, 562,000 de persoane sunt subangajate din cauza veniturilor insuficiente sau a incompatibilității cu calificările lor, reprezentând 5.4%. În total, populația activă în situație de subocupare ajunge la 2,075,000 de persoane, cu o rată a subocupării în creștere de la 9.2% la 10.3%.
Situația economică din Maroc prezintă provocări în ceea ce privește sărăcia, cu inegalități persistente. Populația se confruntă cu dificultăți tot mai mari, în timp ce disparitatea economică evidențiază inegalitățile sociale și ridică îngrijorări cu privire la distribuția bogăției în țară.
Într-adevăr, o diviziune profundă se adâncește pe zi ce trece între o populație care aspiră la o viață mai bună, așa cum s-a promis la ultimele alegeri, și un guvern perceput ca tehnocrat și greu de suportat.
Principala preocupare actuală este prețurile ridicate la produsele alimentare de bază, o îngrijorare care amenință să continue dacă nu se iau măsuri concrete și, din păcate, se pare că se face puțin.
În fața acestei îngrijorări, guvernul prezintă o cacofonie ministerială, cu declarații contradictorii. Unii miniștri asigură că se iau măsuri de control și sancționare, în timp ce altul încurajează denunțul, admițând de asemenea că măsurile guvernamentale nu au avut efectul scontat.
Această neputință guvernamentală în fața creșterii prețurilor la alimente ridică îngrijorări cu privire la distribuția bogăției și capacitatea guvernului de a satisface nevoile populației.
În același timp, averea premierului marocan „Aziz Akhannouch & Family”, clasat pe locul 14 conform Forbes, a explodat. Creșterea de la 1.5 miliarde de dolari în 2023 la 1.7 miliarde de dolari în ianuarie 2024, această creștere de 200 de milioane de dolari față de anul precedent ridică întrebări despre inegalitatea economică și distribuția bogăției în țară.
L.Hammouch
Publicat inițial la Almouwatin.com
