Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, va reprezenta Parlamentul European la summit, se va adresa șefilor de stat sau de guvern la ora 15.00., și să țină o conferință de presă după discursul ei.
Cand: Conferință de presă în jurul orei 16.00 pe 21 martie
Unde: sala de presă a Consiliului European și via Webstreaming-ul Parlamentului or EbS.
La întâlnirea lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei și pe sprijinul continuu al UE pentru țară, războiul din Fâșia Gaza, securitatea și apărarea europeană, extinderea, răspunsul UE la preocupările actuale din sectorul agricol și pe coordonarea economică.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei
Într-o declarație comună emisă la 23 februarie, președinții instituțiilor UE au subliniat că „Uniunea Europeană va sprijini întotdeauna independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.
Rusia și conducerea sa poartă singura responsabilitate pentru acest război și consecințele sale globale, precum și pentru crimele grave comise. Rămânem hotărâți să le tragem la răspundere, inclusiv pentru infracțiunea de agresiune. (...)
Uniunea Europeană își va continua sprijinul politic, militar, financiar, economic, diplomatic și umanitar puternic și neclintit pentru a ajuta Ucraina să se apere, să-și protejeze oamenii, orașele și infrastructura sa critică, să-și restabilească integritatea teritorială, să readucă înapoi miile de copii deportați. și să pună capăt războiului.
Vom continua să răspundem nevoilor stringente militare și de apărare ale Ucrainei, inclusiv livrările de muniții și rachete necesare urgent. (…) De asemenea, lucrăm la viitoare angajamente de securitate care vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste eforturilor de destabilizare și să descurajeze actele de agresiune în viitor.”
Într-o rezoluție adoptată la 29 februarie, europarlamentarii au făcut un bilanț al celor doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022. Subliniind modul în care războiul a schimbat fundamental situația geopolitică din Europa și nu numai, ei spun că obiectivul principal este ca Ucraina să câștige războiul, avertizând de consecințe grave dacă acest lucru nu se întâmplă. Eurodeputații spun că alte regimuri autoritare urmăresc evoluția conflictului pentru a-și evalua propria libertate de acțiune pentru adoptarea unor politici externe agresive.
Pentru ca Kievul să câștige războiul, nu ar trebui să existe „nicio restricție autoimpusă privind asistența militară pentru Ucraina”, Parlamentul reafirmând necesitatea de a oferi țării tot ceea ce este necesar pentru a recâștiga controlul deplin asupra teritoriului său recunoscut internațional.
Toți aliații UE și NATO ar trebui să sprijine militar Ucraina cu nu mai puțin de 0.25% din PIB-ul lor anual, susțin eurodeputații, îndemnând în același timp țările UE să intre imediat în dialog cu companiile de apărare pentru a asigura o producție și livrări sporite de muniție, obuze și rachete către Ucraina. care ar trebui să aibă prioritate față de comenzile din alte țări terțe
Rezoluția subliniază necesitatea urgentă a unui regim juridic solid care să permită confiscarea și utilizarea bunurilor de stat ruse înghețate de UE pentru reconstrucția în Ucraina și compensarea victimelor războiului. Rusia trebuie să fie obligată să plătească despăgubirile care i-au fost impuse pentru a se asigura că contribuie substanțial la reconstruirea Ucrainei.
Pe 12 martie, Parlamentul a adoptat o directivă, convenit cu statele membre, privind incriminarea încălcării și eludarii sancțiunilor UE. Acesta va introduce o definiție comună și pedepse minime pentru încălcări.
Sancțiunile UE pot consta în înghețarea fondurilor și a activelor (inclusiv cripto-active), interdicții de călătorie, embargouri asupra armelor și restricții asupra sectoarelor de afaceri. În timp ce sancțiunile sunt adoptate la nivelul UE, aplicarea se bazează pe statele membre, printre care definițiile încălcărilor sancțiunilor și ale sancțiunilor asociate variază. Noua lege stabilește definiții consecvente pentru încălcări, care ar include acte precum neînghețarea fondurilor, nerespectarea interdicțiilor de călătorie sau embargourile asupra armelor, transferul de fonduri către persoane supuse sancțiunilor sau desfășurarea de afaceri cu entități de stat din țările sancționate. Furnizarea de servicii financiare sau de consultanță juridică cu încălcarea sancțiunilor va deveni, de asemenea, o infracțiune pedepsită.
Directiva asigură că pedeapsa pentru încălcarea și eludarea sancțiunilor este disuasivă, transformându-le în infracțiuni penale purtătoare de pedepse cu închisoarea de maximum cinci ani în toate statele membre.
Într-o rezoluție adoptată la 29 februarie, Parlamentul European condamnă cu fermitate uciderea lui Alexei Navalnîi și oferă sprijinul său deplin Iuliei Navalnaya în hotărârea ei de a-și continua munca. Deputații subliniază că întreaga responsabilitate penală și politică pentru moartea sa revine statului rus, și în special președintelui său Vladimir Putin, care ar trebui să fie tras la răspundere.
Subliniind că poporul Rusiei nu poate fi confundat cu „regimul războinic, autocratic și cleptocrat al Kremlinului”, deputații europeni solicită UE și statelor sale membre să continue să dea dovadă de solidaritate constantă și să sprijine activ societatea civilă independentă rusă și opoziția democratică.
Parlamentul cere ca UE, statele sale membre și partenerii din întreaga lume să își continue sprijinul politic, economic, financiar și militar pentru Ucraina, ca cel mai bun răspuns la practicile opresive și agresive actuale ale regimului de la Kremlin. Victoria decisivă a Ucrainei poate duce la schimbări reale în Federația Rusă, în special deimperializarea, decolonializarea și refederalizarea, toate acestea fiind condiții necesare pentru instaurarea democrației în Rusia.
Iulia Navalnaya, văduva activistului rus anticorupție ucis Alexei Navalny, s-a adresat Parlamentului European pe 28 februarie.
În discursul său, doamna Navalnaya a acuzat autoritățile ruse, conduse de președintele Vladimir Putin, că au orchestrat uciderea domnului Navalny. Ea a spus că uciderea sa publică a arătat încă o dată tuturor că „Putin este capabil de orice și că nu poți negocia cu el”. Ea și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că niciuna dintre măsurile restrictive actuale ale UE nu a oprit agresiunea Rusiei în Ucraina.
În acest scop, doamna Navalnaya a cerut idei mai inovatoare pentru a învinge regimul lui Putin, atât la nivel intern, cât și acțiunile sale față de vecinii săi. „Dacă vrei cu adevărat să-l învingi pe Putin, trebuie să devii un inovator (...). Nu poți să-l rănești pe Putin cu o altă rezoluție sau un alt set de sancțiuni care să nu fie diferite de cele anterioare (...). Nu ai de-a face cu un politician, ci cu un mafiot sângeros (...). Cel mai important lucru sunt apropiații lui Putin, prietenii, asociații și deținătorii banilor mafiei (…). Tu și noi toți trebuie să lupți cu această bandă criminală.”
Lecturi suplimentare
Parlamentul cere UE să ofere Ucrainei tot ce are nevoie pentru a învinge Rusia
Sancțiunile UE: noi reguli pentru a restrânge încălcările
Deputați: UE trebuie să sprijine activ opoziția democratică a Rusiei
Iulia Navalnaya: „Dacă vrei să-l învingi pe Putin, luptă-te cu banda lui criminală”
Dezbatere 12 martie 2024: Pregătirea reuniunii Consiliului European din 21 și 22 martie 2024
Parlamentul dorește o aplicare mai dură a sancțiunilor UE împotriva Rusiei
O soluție pe termen lung pentru nevoile de finanțare ale Ucrainei
europarlamentarii de contactat
David McALLISTER, (PPE, DE), președinte al Comisiei pentru afaceri externe
Nathalie LOISEAU (Reînnoire, FR), președinte al Subcomisiei pentru securitate și apărare
Michael GAHLER (PPE, DE), raportor permanent pentru Ucraina
Andrius KUBILIUS (PPE, LT), raportor permanent pentru Rusia
Sophie in 't Veld (Renew, Țările de Jos), raportor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii
Război în Fâșia Gaza
Într-o rezoluție adoptată la 14 martie, deputații europeni solicită Israelului să permită și să faciliteze imediat livrarea completă a ajutoarelor în și în întreaga Gaza prin toate punctele de trecere existente, subliniind nevoia urgentă de acces umanitar rapid, sigur și nestingherit.
Ei își reiterează apelul pentru o încetare imediată și permanentă a focului pentru a aborda riscul care se profilează de foamete în masă în Gaza și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor. Comitetul Internațional al Crucii Roșii trebuie să aibă acces imediat la toți ostaticii israelieni ținuți în Gaza pentru a le oferi îngrijiri medicale.
Nu poate exista nicio perspectivă de pace, securitate, stabilitate și prosperitate pentru Gaza sau pentru reconcilierea palestiniană-israeliană, avertizează europarlamentarii, atâta timp cât Hamas și alte grupuri teroriste joacă vreun rol în Gaza.
Parlamentul condamnă, de asemenea, cu fermitate creșterea violenței coloniștilor extremiști și a atacurilor din partea forțelor armate israeliene împotriva palestinienilor din Cisiordania, atacuri care au ucis deja sute și au rănit mii de civili palestinieni. Deputații europeni condamnă cu fermitate accelerarea așezării ilegale a pământului palestinian, care constituie o încălcare a dreptului internațional. Aceștia sunt profund îngrijorați de riscul de escaladare a conflictului, în special în Liban.
Într-o rezoluție adoptată la 18 ianuarie, Parlamentul a condamnat în termeni cât mai puternici atacurile teroriste josnice comise de Hamas împotriva Israelului. Deputații europeni au denunțat, de asemenea, răspunsul disproporționat al armatei israeliene, care a cauzat un bilanț de morți civili la o scară fără precedent.
Israelul are dreptul de a se apăra în limitele dreptului internațional, subliniază ei, ceea ce implică faptul că toate părțile într-un conflict trebuie să distingă, în orice moment, între combatanți și civili, că atacurile trebuie să fie îndreptate doar către obiective militare și că civilii iar obiectele civile nu trebuie să fie vizate în atacuri.
Rezoluția solicită, de asemenea, o inițiativă europeană pentru a readuce pe drumul cel bun soluția cu două state și subliniază necesitatea absolută a relansării imediate a procesului de pace. Îi salută pe cele ale Uniunii Europene și ale Ligii Arabe Efort de Ziua Păcii pentru pacea în Orientul Mijlociu, care a fost lansat chiar înainte ca atacurile să aibă loc pe 7 octombrie.
Lecturi suplimentare
Parlamentul cere Israelului să deschidă toate punctele de trecere către Gaza pentru ajutor umanitar
Războiul Israel-Hamas: europarlamentarii cer o încetare permanentă a focului în două condiții
Europarlamentarii condamnă atacul Hamas asupra Israelului și solicită o pauză umanitară
Președintele Metsola la Consiliul European: UE trebuie să rămână coerentă și unită
Deputații de conducere condamnă atacul teroriștilor Hamas împotriva Israelului
europarlamentarii de contactat
David McALLISTER, (PPE, DE), președinte al Comisiei pentru afaceri externe
securitate și apărare europeană
În două rapoarte privind politica externă, de securitate și de apărare a UE, adoptat la 28 februarie, europarlamentarii avertizează că războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a declanșat o serie de șocuri economice globale și a adăugat o presiune destabilizatoare semnificativă asupra țărilor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic.
Ei doresc ca UE să-și reformeze politica de vecinătate și să accelereze procesul de extindere, avansând în același timp reformele instituționale și decizionale, inclusiv publicarea unei foi de parcurs pentru activitățile viitoare până în vara anului 2024. Deputații îndeamnă UE să-și îmbunătățească capacitatea de a acționa în răspuns la, precum și pentru a preveni crizele globale.
Având ca fundal concurența SUA-China, Parlamentul este îngrijorat de relevanța tot mai mare a formatelor mai exclusive de cooperare și subliniază că forurile multilaterale tradiționale – în special ONU și agențiile sale – ar trebui să fie forumurile preferate de cooperare ale UE.
Cu accent pe războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul subliniază rolul jucat de Iran, Belarus, Coreea de Nord și China în sprijinirea mașinii de război a Kremlinului. Deputații spun că războiul Rusiei face parte dintr-o strategie mai largă de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli și subliniază că UE va continua să sprijine Kievul cu mijloacele militare necesare pentru a pune capăt conflictului.
Deputații europeni cer, de asemenea, o creștere și o accelerare a asistenței financiare și militare a UE, subliniind că victoria militară a Ucrainei și viitoarea integrare a țării în UE și NATO sunt necesare pentru a garanta securitatea, stabilitatea și pacea durabilă a Europei.
Lecturi suplimentare
Politică externă, securitate și apărare: UE ar trebui să se concentreze pe alianțe strategice
europarlamentarii de contactat
Nathalie LOISEAU (Reînnoire, FR), președinte al Subcomisiei pentru securitate și apărare
David McAllister (PPE, Germania), președinte al Comisiei pentru afaceri externe și raportor pentru politica externă și de securitate comună
Sven Mikser (S&D, Estonia), raportor pentru politica comună de securitate și apărare
Extindere
La 19 martie, deputații europeni din Comisia pentru Afaceri Externe au discutat despre viitorul extinderii UE cu miniștrii de externe din Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia și viceminiștrii sau secretarii de stat din Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia si Ungaria.
În 2023 raport anual privind politica externă și de securitate comună, europarlamentarii avertizează că războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a destabilizat semnificativ țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic. Potrivit raportului, acest lucru pune în pericol securitatea UE. Pentru a rezolva acest lucru, deputații recomandă ca UE să își reformeze politica de vecinătate și să accelereze procesul de extindere.
În februarie, Parlamentul a adoptat un raport care solicită reforme instituționale și financiare pentru a asigura capacitatea UE de a absorbi noi membri. Cu Facilitatea pentru Ucraina, a aprobat finanțarea pe termen lung pentru Ucraina, pentru a-și sprijini eforturile de redresare și modernizare și pentru a o ajuta pe drumul spre aderarea la UE. Deputații europeni au susținut și Facilitatea de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest să susțină partenerii UE din regiune prin facilitarea reformelor socio-economice ample, consolidarea drepturilor fundamentale ale statului de drept și accelerarea alinierii economice a acestor parteneri la standardele UE.
Într-o rezoluție adoptată la 13 decembrie, Parlamentul a numit politica de extindere a UE unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice de care dispune și o investiție strategică în pace și securitate. Deputații îndeamnă Consiliul European să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cu condiția să se facă anumiți pași, europarlamentarii spun că ar trebui deschise discuții de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, iar Georgiei ar trebui să i se acorde statutul de candidat.
Deputații subliniază, de asemenea, că UE ar trebui să stabilească un calendar clar de extindere pentru ca țările candidate să încheie negocierile de aderare până în 2030. Cu toate acestea, nu ar trebui să existe o cale rapidă către aderare. Deputații insistă că așa-numitele criterii de la Copenhaga trebuie îndeplinite pentru a se asigura că țările candidate și potențiale candidate demonstrează un angajament consecvent și de durată față de democrație, statul de drept, drepturile omului și respectul pentru protecția minorităților și reformele economice.
Lecturi suplimentare
Serbia și Kosovo trebuie să depună eforturi pentru a detensiona situația din nordul Kosovo
Progresul Muntenegrului în aderarea la UE își pierde avânt
Parlamentul insistă pentru începerea discuțiilor de aderare la UE cu Moldova
Deputații le cer UE și Turcia să caute modalități alternative de cooperare
Deputații europeni evaluează situația din Albania și Bosnia și Herțegovina
europarlamentarii de contactat
David McAllister (PPE, Germania), președinte al Comisiei pentru afaceri externe
Tonino Picula (S&D, HR), raportor pentru Muntenegru
Nacho Sánchez Amor (S&D, ES), raportor pentru Turcia
Isabel Santos (S&D, PT), raportor pentru Albania
Paulo Rangel (PPE, PT), raportor pentru Bosnia și Herțegovina
Agricultură
Pachetul de simplificare al Comisiei pentru fermieri și contribuția sectorului agricol la obiectivele UE în materie de climă au fost discutate în două dezbateri cu comisarii în cadrul Comitetului pentru agricultură din 19 martie. Deputații au dezbătut cu comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, acțiunile pe care Comisia le propune pentru a reduce povara administrativă asupra fermierilor. Deputații au discutat despre contribuția sectorului agricol la obiectivele UE în materie de climă cu comisarul pentru acțiune pentru climă, Wopke Hoekstra.
Dezbaterea cu comisarul Wojciechowski urmează unui schimb de opinii pe aceeași temă pe care deputații europeni l-au avut cu reprezentanții Comisiei în timpul unei reuniuni a comisiei din 26 februarie. Link pentru a revedea schimbul.
Într-o scrisoare trimis la 20 februarie comisarului Wojciechowski, președintele Comisiei pentru agricultură, Norbert Lins (PPE, DE), susținut de majoritatea grupurilor politice, a prezentat propuneri pentru a aborda dificultățile actuale întâmpinate de fermierii europeni.
Pe 7 februarie a avut loc o dezbatere plenară despre agricultura UE durabilă și destul de recompensată. Link pentru a revedea dezbaterea.
La 12 martie, deputații europeni au dezbătut necesitatea de a impune sancțiuni asupra importului de produse alimentare și agricole rusești și bieloruse în UE și de a asigura stabilitatea producției agricole a UE. Puteți urmări dezbaterea aici.
europarlamentarii de contactat
Norbert Lins (PPE, DE), Președintele Comitetului Agricultură
coordonarea economică europeană
Pe 13 martie, Deputații au adoptat o rezoluție subliniindu-și preocupările și prioritățile pentru următorul ciclu de coordonare economică între statele membre. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația economică, incertitudinea economică persistentă și creșterea slabă, competitivitatea și productivitatea din UE.
Deputații adaugă că multe state membre suferă de provocări structurale care le împiedică potențialul de creștere și că lipsa investițiilor publice și private în anumite state membre blochează potențialul de creștere echilibrată și durabilă din punct de vedere social. Aceștia subliniază, de asemenea, că investițiile publice suficiente sunt esențiale pentru a atinge principalele obiective ale reformei cadrului de guvernanță economică al UE și pentru a aborda prioritățile actuale și viitoare ale Uniunii, cum ar fi finanțarea tranziției ecologice și digitale.
Lecturi suplimentare
europarlamentarii de contactat
René Repasi (S&D, DE), raportor
