11.5 C
Bruxelles
Vineri, mai 3, 2024
CulturăLe pavillon bulgare à la 60e Biennale de Venise : horreur subtile,...

Le pavillon bulgare à la 60e Biennale de Venise : horreur subtile, nostalgie et tension

DISCLAIMER: Informațiile și opiniile reproduse în articole sunt cele ale celor care le declară și este propria lor responsabilitate. Publicare în The European Times nu înseamnă automat aprobarea punctului de vedere, ci dreptul de a o exprima.

TRADUCERI DE RENUNȚARE A RESPONSABILITĂȚII: Toate articolele de pe acest site sunt publicate în limba engleză. Versiunile traduse sunt realizate printr-un proces automat cunoscut sub numele de traduceri neuronale. Dacă aveți îndoieli, consultați întotdeauna articolul original. Multumesc pentru intelegere.

Autor invitat
Autor invitat
Autorul invitat publică articole de la colaboratori din întreaga lume

De Biserka Gramatikova

Pe 20 aprilie a avut loc deschiderea oficială a pavilionului bulgar la Bienala de la Veneția. „Memoria este ceea ce ne ține în siguranță”, a spus ministrul interimar al Culturii în timpul deschiderii. La Bienala pe tema „Străinii de pretutindeni”, Bulgaria a participat cu instalația de artă „Vecini”, care, potrivit presei străine, este un must-see la cea de-a 60-a ediție a Bienalei.

Proiectul „Vecini” este o instalație multimedia și interactivă – opera lui Krasimira Butseva, Julian Shehiryan și Lilia Topuzova. Lucrarea este rezultatul a 20 de ani de cercetare și muncă artistică a autorilor. Curatorul este Vasil Vladimirov. Pavilionul bulgaresc recreează un aspect ascuns, intim și oarecum solemn al trecutului socialist al Bulgariei. Instalația recreează trei încăperi – o reconstrucție a caselor bulgarilor reprimați de autoritățile comuniste.

În prima cameră, vizitatorii întâlnesc sunete și imagini din taberele din Bleene și Lovech. Materialele de arhivă sunt adevărate mărturii ale foștilor prizonieri din aceste lagăre. A doua sală este dedicată persoanelor care au învățat să vorbească cu comunicare non-verbală și pentru care comunicarea reală este o abstractizare. În cea de-a treia cameră albă se află spațiul „petelor albe” din conștiință – o amintire a celor tăcuți, lipsiți de memorie sau de viață. Sentimentul general pe care instalația îl lasă privitorului este unul de groază subtilă, nostalgie și tensiune.

Curatorul Vasil Vladimirov a declarat publicației „Stir World” din New Delhi că aceasta este povestea unor străini nerecunoscuți de societate, ale căror speranțe de presupusă răzbunare, de validare a suferinței pe care au trăit-o, rămân neauzite.

Bienala de la Veneția poate fi văzută până pe 24 noiembrie. Premiile Leul de Aur au fost deja decernate, pavilioanele din Australia și Noua Zeelandă fiind onorate.

Krasimira Butseva predă la Universitatea de Arte din Londra. În practica sa creativă și de cercetare lucrează cu teme precum violența politică, memoria traumatică, istoria oficială și neoficială a Europei de Est. Ca fotograf și artist, a făcut parte la expoziții internaționale de grup.

Lilia Topuzova este profesor de istorie la Universitatea din Toronto. Istoric și regizor care explorează în opera sa cicatricile violenței politice și tăcerii ca reacție de protecție împotriva traumei. Este scriitorul și co-regizorul documentarelor The Mosquito Problem and Other Stories (2007) și Saturnia (2012).

Julian Shehiryan este un artist multimedia, cercetător și scriitor care locuiește în Sofia și New York. Shehiryan creează instalații multimedia site-specific și spațiale care utilizează spații arhitecturale, obiecte și obiecte prin intervenții artistice, video, sunet și tehnologii experimentale. În practica sa științifică, se ocupă de istoria psihoterapiei, artei postbelice și istoria transnațională

- Publicitate -

Mai mult de autor

- CONȚINUT EXCLUSIV -spot_img
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -

Trebuie citit

Ultimele articole

- Publicitate -