OCHA O le Fofoga Fetalai Jens Laerke, na taʻu atu i le au tusitala i Geneva o le vaega o loʻo i ai nei o loʻo tumau pea.se faʻalavelave faʻafuaseʻi agaalofa lea tatou te tilotilo ai, 'O le a le mea e manaʻomia e tagata o totoe? E mafai faapefea ona tatou lagolagoina i latou na sao mai lenei mafuie faataumaoi?’”
Fesoasoani mo le faitau miliona o loʻo manaʻomia
I Türkiye, o fea e silia ma le iva miliona ua aafia tuusao, o loʻo lagolagoina e le UN ma paaga le tali a le Malo, e oʻo atu i le fa miliona tagata ma mea masani a le fale ma toetoe lava tolu miliona tagata ma fesoasoani i meaʻai.
Sili atu 700,000 tagata ua maua le lagolago i malutaga ma nofoaga ola, e pei o fale'ie, fa'apitoa "fale fesoasoani", mea faigaluega fa'aleleia ma tapoleni.
Ua lagolagoina foi e le UN le Matagaluega o le Soifua Maloloina ma 4.6 miliona tui tui, falema'i soifua maloloina feavea'i ma vaila'au.
Na lolovaia tolauapiga a tagata ua sosola i Suria
I Suria, lea o nisi 8.8 miliona tagata ua afaina i le mafuie, o timuga mamafa i le itu i matu-sisifo ua mafua ai le tele o faigata mo aiga ua sosola, lologa o tolauapiga ma le faaleagaina o le faitau afe o faleie. Ae mea sili 50 nofoaga o lo'o nonofo ai ua lolovaia.
O le UN ma paaga o loʻo tuʻuina atu fale faʻafuaseʻi, meaʻai, vai, tumama ma mea tumama. O lo'o lipotia mai e le OCHA e silia ma le selau a'oga i totonu o itumalo o Aleppo, Lattakia ma Hama o lo'o fa'aaogaina pea e fai ma fale fa'atasi.
Ua leiloa le tasi vae lima o mea'ai
I le taimi nei, o le UN Food and Agriculture Organization (FAO) fai mai i le Aso Faraile e sili atu nai lo 20 pasene o le gaosiga o taumafa a Türkiye ua faaleagaina e le mafuie, lea na aafia ai le 11 itumalo autu o faatoaga.
O le itulagi na a'afia i le mafui'e ua ta'ua o le Türkiye's “fertile cescent” ma e tusa ma le 15 pasene o tupe maua o faatoaga a le atunuu. E sili atu ma le tasi vaetolu o tagata i nofoaga ua afaina o loʻo faʻalagolago i faʻatoʻaga mo a latou ola ma o loʻo tauivi nei e faʻamalieina tupe.
Faasaoina le isi seleselega
O lo'o tu'uina atu e le FAO fesoasoani tupe i le aufaifa'ato'aga ma fesoasoani i le toe fa'aleleia o a latou fa'ato'aga. Ae o taimi taua tele mo le faʻamautinoaina o fualaʻau i le lumanaʻi o loʻo lata mai, ma fai mai le lala sooupu o le le lava o fetilaisa o le a faigata ai ona faʻatumauina le gaosiga o meaʻai.
“Ua lata mai le taimi e totō ai. E mana'omia le fesoasoani fa'anatinati i a tatou faifa'ato'aga e ala i le tu'uina atu o fa'ala'au ma fatu,” o le tala lea a le FAO Subregional Coordinator mo Asia Tutotonu ma Sui i Türkiye, Viorel Gutu. “Ona pau lea o lo tatou avanoa ia fa’atumauina le maualuga o fua o fa’ato’aga i lenei tausaga.”
Na faamamafa mai e le lala sooupu e manaʻomia vave le lagolago e "taofia ai le mauaina o meaʻai a le atunuʻu ma faʻafitauli avanoa" i Türkiye ma faʻaitiitia ai le "siitia" tau o meaʻai.
