Fai mai o se tasi o fa'amaumauga aupito sili o le malamalama fa'aanamua o le lalolagi anamua, o lo'o i ai tusi o taimi uma. Na fausia e tagata e tautatala i le gagana Eleni o le aiga o Ptolemaic o Aikupito i le senituri lona 3 TLM. O le Faletusi o Alesania o loʻo i ai le faitau selau afe o papyri (e tusa ai ma nisi tagata atamamai, e tusa ma le 700 afe o latou) ma o se vaega o le taumafaiga e aoina uma le malamalama i le lalolagi.
O mafaufau sili na potopoto ma aʻoaʻo i Alexandria - o le laumua o le Metitirani, na faavaeina e Alexander le Sili lava ia, e toetoe lava a i ai se misiona e faʻasaoina le malamalama mo augatupulaga i le lumanaʻi. O iinei o le a tatou maua ai le malamalama o tagata suʻesuʻe mathematicians ma geographers, faʻapea foʻi ma faʻamatalaga a Aristarchus - o le tagata suʻesuʻe muamua o le vateatea na manatu o paneta e taamilo i le la. O ia ma le tele o isi na manatu o ia na faavaeina le Faletusi o Alexandria ma ona tagata sili ona fiafia i ai. O iinei na fiafia ai tagata sili ona popoto o le taimi i le malamalama o le lalolagi ma faataatia faavae o le malo ua tatou iloa i aso nei.
Ona sau lea o Iulio Kaisara ma faatonuina aloaia le susunuina o lenei faamaumauga mauoa. E lei leva ona mavae lena ae oo mai le pa'ū o le Emepaea o Roma, ma o le amataga foi lea o tausaga pogisa na sosoo ai ona o le leai o se malamalama e uiga i Western Civilization.
O lenei tala alofa e mautinoa lava e foliga matagofie ma fiafia, ae e sau ma se tasi fesili faapitoa: e moni?
O talatuu e uiga i le Faletusi o Alexandria e mautinoa lava le faagaeetia ma maua ai le tele o mea e ofo ai mo soʻo se tagata faʻamemelo moni, ae o loʻo i ai se tasi faʻamatalaga taua tele, o le tele o le faletusi o loʻo faʻaalia e toetoe lava a laʻititi ai nai lo le viia. Afai sa i ai le Faletusi o Alexandria, o le tala lea a le polofesa o le talafaasolopito o faletusi anamua - Thomas Hedrickson, o lona uiga e matua le lava le faʻamatalaga e uiga i ai. E oo lava i le tala o ia na mafai ona musuia le lalolagi atoa anamua, o lea e tatau ai i se tasi ona saili mo sina faʻamatalaga.
O le tala atoa e amata i le senituri lona 3 BC ma fai mai o le Faletusi o Alesania sa sili ona tele faʻamaumauga i lena taimi. Na auina atu e se tamāloa e igoa iā Aristeas se tusi i lona uso o Philocrates ma faapea mai o ia o se avefeʻau mo le pule o Aikupito, o Tulomaio II. O lana tusi o loo faamatala atoatoa ai le vaaiga ma le matagofie o lenei foafoaga o le faasaienisi.
O loo taʻu mai i le tusi le auala na totogi ai Temetius (le faatonu o le faletusi) e aoina uma tusi na mafai ona ia maua. Na maua foi e Aristeas le avanoa e fesili atu ai ia te ia pe fia le aofaʻi o tusi o loʻo avanoa, ma na tali mai le faatonu atonu e sili atu i le 200 afe. I le lumanaʻi, na latou mananaʻo e aoina le toeitiiti 500 afe. O mataitusi o lenei mataupu e maua ai le tele o faʻamatalaga e uiga i le faletusi lava ia ma faʻaalia lona taua lautele, aoina le malamalama o le lalolagi anamua.
Ae peitai, mo Hendrickson, o se faiga mama lea o le kopi. O le toʻatele o tagata popoto e manatu i le tusi e tusa ma le senituri mulimuli ane, o le senituri lona 2 TLM, ma e iai ni masalosaloga ogaoga e uiga i le faamatalaga ma le uluaʻi faamaoniga tusitusia o le iai o le faletusi. E tusa ai ma le faamatalaga a tagata suʻesuʻe i lenā taimi, o se tusi faafoliga lea ma “Iutaia” talaʻiga, lea e taulaʻi atu e faailoa atu ai le uiga o le faaliliuga Eleni o le Tusi Paia Eperu Tuai. O le tusi a le tusitala o loo taumafai e faateleina le telē ma le tāua o le faletusi lea na finau ai Tulomaio II ina ia aofia ai lenei tusi paia faapitoa ma avea ma puna o le poto uma o le lalolagi.
O se mea e ofo ai, e oo lava i nisi tusitala anamua na faaalia lo latou masalosalo i mea o loo i totonu o le Faletusi o Alesania ma lona telē. Na tusia e Seneca i le TA 49 ma na ia fuafuaina e tusa ma le 40,000 tusi na susunuina ina ua uma ona faatonuina e Iulio Kaisara lo latou faaumatia. O le tusitala Roma o Ammianus Marcellinus o le a tusia e tusa ma le 700 afe papyri na susunuina, lea na faʻapotopotoina i se nofoaga e tasi ma o latou afi e mafai ona iloa mamao atu. Na tusia e le fomaʻi Roma o Galen e faapea, na mafai e Ptolemy II ona faaputuputuina se aofaʻiga tele ona o vaa faatauʻoa uma na taunuu mai e avatu a latou tusi na latou aveina i luga o le vaa ina ia tusia ona toe foʻi mai lea o kopi a o iai pea i le faletusi.
E manatu le tusitalafaasolopito o Roger Bagnall o le numera 6-fuainumera e matua manaia lava, ae e tasi lava le faafitauli, pe afai e mafai e tusitala Eleni uma i le 3 senituri BC ona tusia le 50 papyri, o lona uiga e na o le 31,250 tusi/pepa e maua. Ina ia taunuu i se numera e pei o le 200 po o le 700 afe paʻu pepa o lona uiga i Eleni Anamua e tusa ma le 90% o tusitala faasolopito ma tagata atamamai e tatau ona fatuina le faitau selau o kopi tutusa o tusitusiga taitasi e lafo i le faletusi.
E leai se tasi na te iloa tonu le tele o le faletusi, ae e manino lava o lenei talafaasolopito na mafai ai e tagata ona amata aoina tusi ma fatuina faletusi, e aofia ai le taimi nei. Na toe foʻi Kaisara i Roma ma le manatu o le a ia fausia se faletusi e tutusa lona telē, e sili atu foʻi le telē na i lo o Ptolemy, ma o le a atili ai ona faaita o ia. Na atiina ae foi e Octavian Augustus le manatu ma amata ona fausia se faletusi. Mulimuli ane, na taumafai taʻitaʻi Roma uma e fausia ni nai mea, ae e lē o manino foʻi pe na faapefea ona latou gaoioi ma po o le ā le tele o lo latou poto ua leiloa.
O tusi taʻitasi uma i aso anamua sa matua ofoofogia lona taua, aemaise lava talu ai na tusia i lima. Sa faatāua e tagata Roma nei mea uma ma sa masani ona faaaogā tusi e fai ma tupe. Ua finauina e faapea o faletusi o Roma Anamua sa faia le matafaioi o falemataaga nai lo le teuina o faamaumauga. Ae o le a tatou toe maua foi Aikupito ua manumalo i le tuuga o falemataaga. O le mea muamua na fausia foi i Aikupito. O lona igoa o lona uiga o le "Nofoa o Muses".
Ua faailoa mai e le au tusitala talafaasolopito e oo mai i aso nei, e leai se isi faletusi o le a faaleagaina i le tele o taimi e pei o le Faletusi o Alesania. Na tauva le au tusitala ma le au tusitala anamua e faailoa atu fili tagata nuu ese na osofaia le olo o le poto. E masani lava, o Julius Caesar o le aʻa o faʻalavelave uma, i le faʻatonuina e susunuina o ia lava. O le mea moni e fai si ese teisi, na faatonuina e Kaisara le taulaga o le taulaga e susunu, ae o le afi na mafai ona oo atu ma aafia ai le faletusi lava ia.
E le na o ia na faia le malaia, o isi emeperoa Roma sa i ai foi le viiga mo le faaumatiaga o Alesania. Ma ia aua neʻi galo ia i tatou i le 391 Kerisiano monike na nafa ma le faʻaumatia o le Serapeum - le faletusi a Alexandria. I se taimi, toetoe lava o fili uma o Tulomaio na mafai ona sasaina le laau o le talafaasolopito o le lalolagi. O le susunuina o tusi e moni lava o se faʻasalalauga faʻapitoa e tosina mai ai, ae e leai se tasi e talitonu pe mafai ona masalomia ua matua faʻaumatia le faʻamaumauga. E ono mafai ona faʻaumatia i le aluga o taimi, e pei ona tusia e le tusitala o Bagnall.
Sa matua faigofie lava ona faaleagaina papyri, ma e leai se tasi na mafai ona gafatia le tau susū i tafatafa o le sami. E foliga mai, o le faletusi lava ia na mafai ona sao mai i uta i Aikupito, lea e sili atu ona matutu le tau. Ina ia faatumauina faamatalaga uma, sa tatau ona kopi pea lava pea le papyri, e manaʻomia ai se kopi fou i nai tausaga uma. E leai se tupe na tu’ua e Tulomaio e fa’atumauina ai lea faiga e tusa lava pe ua maliu, o lea e ono mou atu ai le matagofie o lenei fa’amanatuga fa’aleaganu’u i le aluga o taimi. E lava le au tusitala talafaasolopito e talitonu o Alexandria e le nafa ma le pogisa o lumanaʻi, ma o faʻamatalaga faʻamaumauga e foliga mai e le lava le malamalama e faʻafaigofie ai. O le mea moni e leʻi iai i taʻitaʻi o Sasaʻe ma Sisifo le manaʻo ma le manaʻo e faʻaauau pe faʻasaoina a latou faletusi.
O lenei manatu o le a toe olaola i le Renaissance, ina ua faia e tagata se laʻasaga fou ma taumafai e faʻalautele lona malamalama, ona faʻavaeina lea o faavae o le taimi nei. Ma ia aua neʻi galo ia i tatou na tuua e Alesania pe tusa ma le 2,000 papyri anamua na faasaoina i lena taimi ona siitia atu lea i se nofoaga saogalemu. O le pa a Vesuvius o le a mafai ona faaumatia ai i latou pe a ma le 79 tausaga mulimuli ane. O toega na su'esu'eina ma fa'amatalaina mulimuli ane e saienitisi na fa'aogaina tekinolosi X-ray e fa'ailoa ai mea tuai o lo'o maua i luga o le paneta.
