Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, săptămâna aceasta, a abordat problemele adânc înrădăcinate privind discriminarea și drepturile, discutând valorile fundamentale pe care Consiliul a fost fondat în 1950. Cercetările în curs urmăresc rădăcinile în text în partea Convenției Europene privind Drepturile omului care delimitează, dar limitează și dreptul la libertate și securitatea persoanei.
Comisia Adunării Parlamentare în a mişcare aprobat în 2022, a subliniat că Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este „singurul tratat internațional privind drepturile omului care include o limitare a dreptului la libertate în mod specific pe bază de afectare, cu formularea sa în articolul 5 alin. e), care exclude anumite grupuri (indivizi „inadaptați social” în formularea Curții Europene a Drepturilor Omului) de la exercitarea deplină a dreptului la libertate.”
Ca parte a cercetării în acest sens a Adunării Comisia pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă Luni a avut loc o audiere cu experți pentru a afla mai multe și a discuta în continuare problema. Experții au prezentat date membrilor Comitetului și au fost chestionați cu privire la acestea.
Audiere cu experți
Prof. Dr. Marius Turda, Director al Centrului de Științe Umaniste Medicale, Universitatea Oxford Brookes, Marea Britanie a descris contextul istoric în care Convenția Europeană privind Drepturile Omului fusese formulat. Expert în istoria eugeniei, el a subliniat că eugenia a apărut pentru prima dată în anii 1880 în Anglia și de atunci s-a răspândit rapid și larg și a devenit un fenomen global în câteva decenii.
Pentru a înțelege cu adevărat acest fenomen, trebuie să înțelegem că scopul principal al eugeniei „era „îmbunătățirea” „calității” genetice a populației umane prin controlul reproducerii și, la extremele sale, prin eliminarea celor care erau considerați a fi „inapt”, fizic și/sau mental.”
„Încă de la început, eugeniștii au susținut că societatea trebuie protejată de numărul tot mai mare de cei pe care i-au etichetat „inapți”, „neadaptați”, „nesănătoși”, „slăbiți”, „disgenici” și „subnormali”. la dizabilitățile lor fizice și psihice. Au fost trupuri marcate eugenic, etichetate ca atare și stigmatizate în consecință”, a menționat prof. Turda.
Eugenia a obținut, evident, notorietate la nivel mondial odată cu expunerea lagărelor de concentrare ale Germaniei naziste în anii 1940. În eforturile lor de a aplica biologia, naziștii au dus eugenia la extrem. Cu toate acestea, eugenia nu s-a încheiat cu înfrângerea Germaniei naziste. Prof. Turda a subliniat că „propunerile eugenice au continuat să atragă sprijin politic și științific după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial”.
Termenul „minte nesănătoasă” folosit în Convenția Europeană a Drepturilor Omului
De fapt, însăși noțiunea de „minte nesănătoasă” a fost re-scenizată în conceptul de „neadaptare” în anii postbelici și apoi aplicată mai larg pentru a perpetua stigmatizarea eugenică a diferitelor identități sociale.
„Legătura dintre dizabilitățile mintale și inaptitudinea socială a rămas necontestată. Cu siguranță, influența crescândă a factorilor de mediu și sociali asupra dezvoltării comportamentului uman a reorientat limbajul eugeniei; dar premisele sale principale, exprimate atât prin discursurile normalizatoare despre eficiența socială, cât și prin practicile juridice centrate pe controlul reproducerii, au continuat în perioada postbelică”, a indicat prof. Turda.
Din punct de vedere istoric, conceptul de „minte nesănătoasă” – în toate permutările sale – a jucat un rol semnificativ în modelarea gândirii și practicii eugenice, și nu numai în Marea Britanie.
Prof. Turda a precizat că „a fost desfășurat într-o varietate de moduri pentru a stigmatiza și dezumaniza persoanele și, de asemenea, pentru a promova practicile discriminatorii și marginalizarea persoanelor cu dificultăți de învățare. Discursurile eugenice cu privire la ceea ce constituie comportamente și atitudini normale/anormale au fost încadrate central în jurul reprezentărilor indivizilor „apți” și „nepotriviți” din punct de vedere mental și, în cele din urmă, au condus la noi moduri semnificative de privare de drepturi sociale, economice și politice și erodarea drepturilor femeilor. și bărbați etichetați cu „minte nesănătoasă”.
Este în lumina acestui lucru acceptarea pe scară largă a eugeniei ca parte integrantă a politicii sociale de control al populației, trebuie privită eforturile reprezentanților Regatului Unit, Danemarcei și Suediei în procesul de formulare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a sugerat și a inclus o clauză de exceptare, care ar autoriza politica guvernului de a segrega și închide „persoanele cu mintea nesănătoasă, dependenții de alcool sau de droguri și vagabonzi”.
Având în vedere acest context eugenic, este, prin urmare, extrem de problematic să se continue utilizarea acestei expresii în Convenția privind drepturile omului.
Prof. Dr. Marius Turda, Director al Centrului de Științe Umaniste Medicale, Universitatea Oxford Brookes, Marea Britanie
Prof. Turda și-a încheiat prezentarea că „Având în vedere acest context eugenic, este, prin urmare, extrem de problematic să se continue utilizarea acestei expresii în Convenția privind drepturile omului”. Și a adăugat: „Este important să fim atenți la cuvintele pe care le folosim, deoarece limbajul în sine este folosit pentru a menține discriminarea. De zeci de ani încoace, acest descriptor eugenic a rămas nemarcat și necontestat. A sosit timpul pentru o nouă privire asupra întregii probleme și pentru a ne confrunta cu aderarea persistentă la eugenie după al Doilea Război Mondial.”
