peisajul religios din Franța a suferit o profundă diversificare de la legea din 1905 privind separarea bisericii de stat, potrivit unui articol al Kekeli Koffi publicat pe religactu.fr. Pe lângă cele patru credințe recunoscute oficial la începutul secolului al XX-lea – catolicismul, protestantismul reformat și luteran și iudaismul – au apărut noi religii.
„Islam, budismul și ortodoxia s-au impus, dând Franței statutul de stat european cu cel mai mare număr de musulmani, Evreiesc și credincioșii budiști”, scrie Koffi. Deși datele oficiale despre apartenența religioasă a persoanelor nu au fost colectate din 1872, o schiță a situației actuale poate fi schițată:
- Catolicismul rămâne credința predominantă în Franța, deși influența sa a scăzut semnificativ din anii 1980. În prezent, peste 60% din populație se identifică ca catolic, dar doar 10% practică activ.
- Ateismul și agnosticismul sunt în creștere constantă, aproape 30% dintre francezi declarându-se nereligiosi.
- Islamul este a doua religie ca mărime din Franța, cu aproximativ 5 milioane de musulmani – atât practicanți, cât și nepractici – reprezentând aproximativ 6% din populație.
- Protestantismul reprezintă 2% din populație, aproximativ 1.2 milioane de indivizi.
- Iudaismul are aproximativ 600,000 de adepți (1%), majoritatea de origine sefardă.
- În Franța sunt 300,000 de credincioși budiști, în principal de origine asiatică, plus alți 100,000, ceea ce duce la 400,000.
Koffi notează că și alte mișcări religioase manifestă vitalitate, în ciuda controverselor. Dintre ei, hindușii sunt estimați la aproximativ 150,000, martorii lui Iehova la 140,000, Scientologists apropiindu-se de 40,000, iar sikhii însumând aproximativ 30,000, concentrați în Seine-Saint-Denis.
Acest peisaj în schimbare ridică întrebări cu privire la relevanța vechilor modele pentru gestionarea religiei, conchide Koffi. În timp ce legea din 1905 în sine pare să reziste timpului și schimbărilor, instituții precum Biroul de credințe al Ministerului de Interne nu s-au adaptat la noua realitate și continuă să funcționeze ca și cum doar o mână de credințe ar exista în Franța.
