NEW YORK. — Mulțumesc și bună seara. Este o mare plăcere pentru mine să mă aflu aici, la Națiunile Unite, reprezentând Uniunea Europeană și participând la reuniunea Consiliului de Securitate [Națiunilor Unite] pentru a vorbi despre cooperarea dintre Uniunea Europeană și Națiunile Unite.
Dar am tot vorbit despre ceva mai mult decât atât. Am început prin a spune că trăim într-o lume foarte complexă, dificilă și provocatoare. Dar fără Națiunile Unite, lumea va fi încă mai provocatoare și mai periculoasă.
Națiunile Unite este o lumină în întuneric. Lumea devine din ce în ce mai întunecată, dar fără Organizația Națiunilor Unite, lucrurile ar fi mult mai rele.
Am vrut să subliniez importanța Națiunilor Unite ca punct de reper în mijlocul tulburărilor.
Mi-am exprimat sprijinul ferm pentru sistemul Națiunilor Unite și, în special, pentru Secretarul General [al Națiunilor Unite, António Guterres]. În special lui, apărându-l de atacurile nejustificate pe care le suferă.
La începutul meu discurs, m-am concentrat în mod special pe două probleme principale ale lumii de astăzi. Ambele sunt un moment definitoriu pentru Națiunile Unite, pentru respectarea valorilor și principiilor Națiunilor Unite: Ucraina și Gaza.
În Ucraina, agresiunea rusă continuă cu mare brutalitate.
Cred că nu există nicio modalitate ca ucrainenii să se predea, să ridice un steag alb. Nu este momentul ca ucrainenii [să facă asta]. Ei trebuie să reziste în continuare invadatorului, iar noi trebuie să-i sprijinim în continuare pentru a-i face [să poată] rezista.
Am fost în Ucraina. Orașele lor sunt bombardate de rachete rusești, iar cultura și identitatea lor sunt amenințate de anihilare. Pentru că Rusia îi refuză Ucrainei dreptul de a exista.
Încă o dată, acest atac este o încălcare flagrantă a Cartei Națiunilor Unite și a fost destul de comic faptul că astăzi, ambasadorul Rusiei [la Națiunile Unite] a acuzat Uniunea Europeană că este o putere agresivă.
Suntem o putere agresivă? Asta spune Rusia, care a lansat cea mai mare agresiune a acestui secol împotriva unui vecin?
Ei bine, am făcut apel la aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina, care va fi cel mai puternic angajament de securitate pe care îl putem oferi Ucrainei.
Am insistat că nu suntem împotriva poporului rus. Nu suntem împotriva Rusiei – a națiunii și a statului rus. Suntem doar împotriva unui regim autoritar care și-a invadat vecinul, încălcând Carta Națiunilor Unite.
A doua problemă este Gaza. Situația din Gaza este insuportabilă. Însăși supraviețuirea populației palestiniene este în joc. Există o distrugere pe scară largă. Tot ceea ce face o societate este distrus, sistematic: de la cimitire, la universități, la registrul civil, la registrul proprietății. O distrugere pe scară largă, foamete care se profilează a sute de mii de oameni, foamete și lipsă acută de asistență medicală și asistență umanitară.
Ceea ce știm este că zeci de copii [sunt] traumatizați, orfani și fără adăpost.
În același timp, trebuie să reamintim că există încă peste 100 de ostatici israelieni ținuți de teroriști.
Această situație trebuie atenuată și, pentru asta, trebuie să creștem ajutorul umanitar. Dar ținând cont de faptul că această criză umanitară nu este cauzată de un dezastru natural. Nu este o inundație. Nu este un cutremur. Nu este ceva cauzat de natură. Este un dezastru umanitar provocat de om.
Da, trebuie să sprijinim oamenii care au nevoie. Ne multiplicăm de patru ori asistența umanitară [din 7 octombrie.] Trebuie să mobilizăm comunitatea internațională. Dar este urgent ca autoritățile israeliene să înceteze să împiedice accesul umanitar. [Livrarea ajutorului] de la parașute și de la mare este mai bine decât nimic, dar aceasta nu este o alternativă.
Nu putem înlocui sute de tone și sute de camioane care vin pe drum cu o operațiune aeropurtată. Este mai bine decât nimic, dar nu ne împiedică să arătăm și să arătăm [spre] care este adevărata problemă. Și adevărata problemă este că nu există suficient acces, pe calea normală de acces care este pe drum.
Lansăm parașute într-un loc în care la o oră de mașină, există un aerodrom. Şi ce dacă? De ce să nu folosești aerodromul? De ce nu deschideți ușa mașinilor, camioanelor?
Aceasta este problema astăzi, dar trebuie să ne uităm la cauzele fundamentale ale problemei și să ne uităm [la] cum să ajungem la o pace durabilă în Orientul Mijlociu.
Singura modalitate de a face acest lucru – din punctul de vedere al Uniunii Europene – este o soluție cu două state.
Încurajez Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite să ia măsuri. Încurajez Consiliul de Securitate să elaboreze o nouă rezoluție, aprobând în mod explicit soluția celor două state drept „soluție” și definind principiile generale conform cărora aceasta ar putea deveni realitate.
Pentru noi, europenii, valorile Națiunilor Unite rămân la baza sistemului internațional.
Uniunea Europeană sprijină financiar Națiunile Unite. Suntem cel mai mare contributor financiar. Finantăm aproape o treime din bugetul ordinar al Națiunilor Unite. O treime provine din statele membre și Uniunea Europeană. Finantăm [aproape] un sfert din toate agențiile Națiunilor Unite, inclusiv UNRWA. Finantăm [aproape] un sfert din toate programele Națiunilor Unite din întreaga lume.
Și, în același timp, avem [peste] 20 de misiuni și operațiuni militare și civile în întreaga lume. Le-am explicat membrilor Consiliului de Securitate. Pe tot globul, există 4.300 de europeni care lucrează pentru pace în 25 de misiuni [și operațiuni] militare și civile. Lucrul în situații post-conflict, instruirea forțelor naționale de securitate, contribuind la stabilitatea generală în diferite regiuni. În Africa – i-am pomenit unul după altul -, în Marea – ultima în Marea Roșie (Operațiunea EUNAVFOR Aspides)-, în Mediterana, în mai multe locuri din Africa. În întreaga lume, există europeni care lucrează pentru a face pacea în realitate.
De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe prevenirea conflictelor. Este clar că ar fi mult mai bine să prevenim conflictele decât să venim repede când conflictul a izbucnit.
Nu uitați de conflictele „uitate”. Nu uitați de Afganistan, unde există un apartheid de gen. Nu uitați de ceea ce se întâmplă în Cornul Africii, în Sudan, în Somalia. În întreaga lume, există atât de multe crize încât trebuie să ne creștem capacitatea de a le preveni și de a încerca să le rezolvăm.
Vrem să fim un furnizor de securitate, lucrând pentru dezvoltarea durabilă și sprijinind Națiunile Unite. Pentru că avem nevoie de această Cameră mai mult ca niciodată. Și vreau să aduc un omagiu tuturor celor care lucrează în sistemul Națiunilor Unite, în special celor care și-au pierdut viața încercând să sprijine oamenii, în special în Gaza.
Mulțumesc.
Q & A
Î. Tocmai ai spus că vrei pace. Ce face sau poate face Uniunea Europeană pentru a încerca să promoveze și să promoveze o încetare a focului de chiar și șase săptămâni în Gaza pentru a permite ajutor umanitar și pentru a face schimb de ostatici și prizonieri? Care este reacția UE la demisia prim-ministrului Ariel Henry din Haiti și la perspectiva unui Consiliu prezidențial de tranziție?
Ei bine, Haiti este una dintre crizele cronice care se profilează de ani de zile. Acest lucru nu s-a întâmplat peste noapte. Comunitatea internațională a luat prea mult timp să intervină în Haiti. Acum, cu această misiune care așteaptă să-și desfășoare capacitățile pe teren, există posibilitatea de a încerca restabilirea unui minim de stabilitate pentru a desfășura sprijin umanitar. Știu că acest lucru va necesita multe eforturi. Singurul lucru pe care îl pot spune este că sprijinim această misiune. Susținem desfășurarea acestor forțe. Credem că comunitatea internațională trebuie să se angajeze pentru a face poporul haitian să iasă din întregul negru unde se află. Singuri, nu vor reuși, asta e clar. Este nevoie de un angajament puternic al comunității internaționale și vreau să subliniez eforturile depuse de Statele Unite, Canada și [de] poporul kenyen pentru a-și angaja trupele, poliția, în acest demers.
Ce facem? Uite, aici, la Consiliul de Securitate. Ce fac europenii? Aveți Franța, aveți Slovenia, aveți Malta [care sunt] membri ai Consiliului de Securitate care susțin o rezoluție care ar putea face diferența. Împingeți pentru a încerca să-i puneți pe toți de acord asupra a ceea ce este necesar, care este o încetare pe termen lung a ostilităților și, în același timp, libertatea ostaticilor. Știți că există sensibilități diferite între statele membre ale Uniunii Europene, dar ceea ce ne unește este faptul că ostaticii trebuie eliberați ca o condiție pentru a face ca ostilitățile să înceteze și pentru a căuta o soluție politică. Și asta fac membrii Consiliului de Securitate aparținând Uniunii Europene.
Î. Pe lângă poziția Consiliului de Securitate luată de unele dintre națiunile europene pe care tocmai le-ați menționat, există vreo altă pârghie pe care Uniunea Europeană o poate exercita pentru a opri ceea ce se întâmplă în Gaza? Unde sunt acțiunile reale? Unde sunt măsurile luate de UE? Nu am văzut încă nimic, în afară de ceea ce tocmai ai descris. Chiar nu există nimic altceva? De asemenea, știm că unele țări europene permit de fapt ceea ce se întâmplă în Gaza prin trimiterea de arme, cum ar fi Germania, de exemplu. Deci, cum reconciliați acest lucru și care sunt măsurile reale pe care UE le poate lua?
După cum am spus, reprezint Uniunea Europeană în ansamblu. Uneori, este dificil pentru că există sensibilități diferite și poziții diferite. Există unele state membre, care sunt complet reticente în a lua orice poziție care ar putea reprezenta cea mai mică critică la adresa Israelului, iar altele care fac eforturi foarte mari pentru a obține o încetare a focului. Două state membre – Irlanda și Spania – au cerut Comisiei Europene și mie, în calitate de Înalt Reprezentant, să studiem cum și dacă comportamentul guvernului israelian este în acord, cum se încadrează acesta cu obligațiile conform Acordului de Asociere pe care îl avem cu Israelul. Și lunea viitoare, la Consiliul Afaceri Externe, vom avea o dezbatere de orientare despre această problemă importantă.
Î. Pe coridorul maritim pentru Gaza, ați putea să ne explicați puțin cum vedeți că funcționează și veți merge în el? Știm că există o primă navă care a părăsit Larnaka, dar unde va andoca?
Ei bine, aceasta este nava spaniolului... Aceasta este o navă a World Kitchen, nu este o navă a UE. Nu vreau să iau meritele altora, nu? Aceasta este o navă care a fost pusă la bord de acești indivizi care au un merit extraordinar pentru că, cu resurse proprii, strâng alimente și încearcă să le trimită cu vaporul. Și așa cum am spus, uite, pot merge cu vaporul - mai bine decât nimic. Dar coasta din Gaza nu este ușoară pentru că nu există port. Statele Unite vor să construiască un fel de port provizoriu pentru a pregăti bărcile să se apropie de coastă. Știu că asta se întâmplă. Acest lucru se întâmplă, dar aceasta este o navă care a fost furnizată de o inițiativă individuală. Vreau să le dau tot meritul. Și, în același timp, Comisia Europeană și Uniunea Europeană, [și-au dat] sprijinul acestei inițiative [a coridorului maritim]. Facem multe din punct de vedere al sprijinului umanitar. Facem multe. Dar rețineți că înainte de război, în fiecare zi veneau 500 de camioane în Gaza, iar acum sunt – în cele mai bune cazuri – mai puțin de 100. Imaginați-vă că locuiți într-un sat și dintr-o dată, numărul de provizii este împărțit la cinci sau până la zece și, pe lângă asta, distribuirea aprovizionării este foarte dificilă pentru că în fiecare zi au loc acțiuni militare. Deci, trebuie să punem toate inițiativele noastre pe capacități maritime, aeriene, dar nu ar trebui să uităm cauzele profunde ale problemei. Cauza principală a problemei este că, prin calea normală de intrare în Gaza, există obstacole care trebuie înlăturate.
Î. Deci, spuneți că susțineți coridorul maritim, dar atunci sunteți implicat în executarea lui în vreun fel? Are Uniunea Europeană vreun rol?
Da, avem un rol. Președintele Comisiei [Europene] [Ursula von der Leyen] a mers în Cipru, pentru a-și exprima sprijinul și angajamentul Uniunii Europene în acest sens. Dar țineți minte cine face ce.
Mulțumesc.
Link către videoclip: https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-254356
