O le Fa'amasinoga Fa'aleaganu'u Fa'avaomalo i Aia Tatau a Tagata a Ernst Rüdin na faia i le maota fono a le Palemene a Romanian's Chamber of Deputies i le Aso Lulu 22.nd Mati.
O se vaega iloga o Faamasino e aofia ai faamasino e toʻalua mai le Faamasinoga Faavae a Romania ma le sui-Peresitene o le Senate Romania na muamua atu i lenei faamasinoga tauemuga. Na tauaofai e Faamasino Ms Laura-Iuliana Scântei le faaiuga e faapea afai o le ua molia sa avea muamua ma taitai o le Eugenics ma le polofesa. o le psychiatry, Ernst Rüdin (1874-1952) semanu e tu i luma o le International Military Tribunal i Nuremberg, semanu matou te faalogo i upu nei a le peresitene o lena faamasinoga: “ERNST RÜDIN, Ua maua e le Komisi Faamasino ua e nofosala i moliaga 1, 3 ma 4 e aofia ai fa'aoso fa'atupu solitulafono fa'asaga i tagata soifua; fa'aoso fa'apea fo'i ma le fa'atupu sa'o o le solitulafono fa'asaga i tagata soifua e ta'ua o le sterilization; ma le avea ma sui auai o faalapotopotoga tau solitulafono [le Association of German Neurologists and Psychiatrists] ua faamatalaina e tusa ai ma le Nuremberg Principles.”
Faaalia e le Faamasino o le Faamasinoga Faavae, Ms Laura-Iuliana Scântei, o lē ua molia Ernst Rüdin, o se tasi o le na faavaeina le Nazi racial hygiene movement, faalauiloaina o manatu eugenic ma faiga faavae i Siamani, o le Nazi eugenic sterilization tulafono ma isi faiga faavae e faamoemoe e fasiotia tamaiti ma tagata gasegase e le atoatoa faaletino ma mafaufau mafaufauina. faaletonu tau kenera, i se polokalame mataga o le faaumatiaga ua ta'ua euphemistically Euthanasia.
le Fa'amasinoga Fa'atauemu Fa'avaomalo i Aia Tatau a Tagata o Ernst Rüdin na faia i le potu fono a le Palemene a Romanian Chamber of Deputies i le Aso Lulu 22nd Mati. O se mea muamua mo Romania ma Europa. O le International Mock Trial on Aia Tatau a Tagata lea ose vaega faatino o se polokalame faaleaoaoga mo taitai talavou na amataina e Dr. Avi Omer mai le Social Excellence Forum sa faia muamua i le Ofisa Ulu o Malo Aufaatasi i Niu Ioka i 31st Ianuari.
O le taumafaiga e faia le Mock Trial i Romania na faia e le Magna cum Laude-Reut Foundation ma le "Laude-Reut" Educational Complex, faatasi ai ma le Social Excellence Forum au ma le Amepasa o le Setete o Isaraelu i Romania.
O le itu a leoleo ma le itu tetee e aofia ai tamaiti aoga ma tamaiti aoga mai le "Laude-Reut" Educational Complex ma isi kolisi ma iunivesite i Bucharest, Iasi, Ploiesti, Buzău ma Sibiu.
O se tauiviga a i latou uma e talitonu i le saolotoga
“Ou te matua talisapaia le tatalaina o le Palemene a Romania e aumai i luma ma faʻamalamalamaina se itulau faigata mai aso ua mavae. O le taimi nei o loo tatou feagai ma se taimi iloga ma se taimi muamua i Romania – o se faamasinoga tauemu a se tasi o tagata solitulafono a le Nazi e nafa tonu lava mo le fasiotiga tagata. O se faamasinoga e tatau ona faia e oo lava i le maliu mo tupulaga ua mavae, o le taimi nei ma le lumanai ma mo i latou na afaina ma sao mai le Holocaust ma o latou aiga (…) O se tauiviga faifaipea ma manatu o i latou uma e talitonu i le saolotoga. , mamalu ma amioga mama. O lenei tauiviga e tau foi e ala i aoaoga. Faatasi ai ma le faʻataʻitaʻiga i aso nei, ou te talitonu ua matou faia se sao taua i le malamalama o le mea moni ma faʻatasi ai ma le taua e tetee atu ai i le Semitism ma le faʻalavelave, "o le tala lea a Tova Ben Nun-Cherbis, Peresitene o le “Laude-Reut” Faleaoga A'oga.
Le Peresetene o le Fono a Sui Tofia, Marcel Ciolacu, o loʻo vaseina e faapea o le gaioiga i totonu o le Palemene e toe faʻafoʻi mai ai le taua o le aʻoaʻoina e faʻaaoga ai meafaifaʻaili faavaomalo aia tatau a tagata soifua ma le toe teuteuga faʻasolopito na faia e manatua ai augatupulaga o tagata na afaina i le Holocaust.
O le Minisita o Aganuu a Romania, Mr Lucian Romașcanu, na faailoa mai e faapea: “O le mea moni o loo tatou i ai i totonu o le maota fono a le Palemene ae le o se faamasinoga, o lenei faamasinoga tauemu e sili atu nai lo na o se faatusa, aua i totonu o lenei hall e mafai ona palota ai tagata i tulafono, e mafai ona faia mea e mafai ai. aua le faatagaina le mea ua valaauina ai oe i lenei aso e faamasino. E toe fai ma faailoga e faapea, i le tele o tausaga, e tusa lava po o le a le tele ua mavae, e le galo mea leaga, ma o le Holocaust, o solitulafono tetele faasaga i Roma, faasaga i pagota komunisi e tatau ona manatua pea. (…) E tusa lava po o le a le tele o tausaga e alu, e aliali mai le tausalaina ma e faasalaina i latou ua agasala.”
O le vaega mamalu o Faamasino e aofia ai:
Mr Marian Enache – Peresetene o le Faamasinoga Faavae
Ms Laura-Iuliana Scântei – Faamasino o le Faamasinoga Faavae a Romania
Mr Robert Cazanciuc - Sui Peresetene o le Senate Roma
O i latou na faalauiloaina le tumama o ituaiga sa faia se sao tele i le Holocaust
O le amepasa o Isaraelu i Romania, Mr Reuven Azar, na ia tuusaʻo ina ua ia faapea mai: “O le konafesi i le aso nei ua faamoemoe e fafagu ai se matafaioi ia i tatou uma ia aua neʻi galo mea mataʻutia na tutupu i le 78 tausaga talu ai. (…) I le taimi o pulega a le ʻau Nasi, e sili atu i le 400,000 tagata na faamalosia faamalosi ma e tusa ma le 300,000 o tagata mamaʻi i falemaʻi na fasiotia, ae 70,000 o i latou na fasiotia i potu kesi. O le au faalauiloaina o le tumama o ituaiga, e aofia ai Ernst Rüdin, na faia se sao tele i le Holocaust, lea na afaina ai tagata Iutaia faapea foi ma Roma, Slav, tagata lanu ma tagata e le atoatoa le malosi o le tino ma le mafaufau. O le taunuuga o le pulega a Nazi o le Holocaust. O se mea uiga ese lenei pe a faatusatusa i se isi lava fasiotiga tagata i le talafaasolopito o tagata.”