Saunia e St. Basil le Sili
Tulafono Amiotonu 80
mataupu 22
O le ā le uiga o se Kerisiano? Faatuatua e galue i le alofa ( Kala. 5:6 ).
O le a le mea e maua i le faatuatua? O se talitonuga lē faaituʻau i le moni o afioga faagaeeina a le Atua, e lē maluelue i se manatu e tulaʻi mai i le manaʻomia faalenatura, po o le amioatua.
O le a le uiga o le au faamaoni? O le ola i lenei talitonuga e ala i le mana o mea na fai mai, e le fefe e aveese pe faaopoopo se mea. Aua afai “o mea uma e le o se faatuatua o le agasala lea” ( Roma 14:23 ), e tusa ai ma le mea na fai mai ai le aposetolo, “o le faatuatua e tupu mai i le faalogo, ma le faalogo i le afioga a le Atua” (Roma 10:17). so o se mea lava i fafo atu o le Tusi Paia faagaeeina, e lē o se faatuatua, o le agasala lea.
O le a le uiga o le alofa o le Atua? Tausia o Ana poloaiga ao saili Lona mamalu.
O le ā le uiga o le alofa i le tuaoi? E le o le sailia o mea a le tagata lava ia, a o le mea e manuia ai faaleagaga ma le faaletino mo le pele.
O le ā le uiga o se Kerisiano? O le toe fanauina e ala i le papatisoga i le vai ma le Agaga.
O le a le uiga o le vai na fanau mai? E pei ona maliu Keriso mo le agasala e tasi ma faavavau, ina ia maliu o ia ma lē sao i solitulafono uma, e pei ona tusia: “O i latou uma na papatisoina ia Keriso Iesu, na papatisoina i tatou i lona maliu; ua tanumia foi i tatou faatasi ma Ia i le papatisoga i le oti, ina ua tatou iloa na faasatauroina faatasi ma Ia lo tatou tagata tuai, ina ia fano ai le tino agasala, ina ia le toe pologa ai i tatou i le agasala” ( Roma 6:3 ). 4a, 6 ).
O le a le uiga o le fanauina i le Agaga? Ina ia avea e tusa ma le fua na tuuina atu ia te ia o le mea na fanau mai ai, e tusa ai ma le mea ua tusia “o le ua fanau mai i le tino o le tino lea, o le ua fanau mai i la le Agaga o le agaga lea” (Ioane 3:6).
O le a le uiga o le fanau i luga? O le to ese o le tagata tuai ma ana galuega ma ana mana'oga ma ia oofu i le tagata fou, o le ua faafouina i le poto, i le faatusa o lona Foafoa (cf. Col. 3:9-10), e tusa ai ma le mea na fai mai: " o i latou uma lava ua papatisoina ia Keriso, ua oofu ia Keriso ia te oe” ( Kala. 3:27 ).
O le ā le uiga o se Kerisiano? Fa'amamāina mai mea leaga uma fa'aletino ma fa'aleagaga e ala i le toto o Keriso ma faia galuega pa'ia ma le mata'u i le Atua ma le alofa o Keriso (cf. 2 Cor. 7:1), ma le leai o se ila po o se leaga po o se mea faapena, ae o le paia ma le le pona (Efe. 5:27), ma faapea ona aai ai i le tino o Keriso ma inu i le toto, “aua o se ʻai ma inu faaletatau, e ʻai ma inu o ia i lona faasalaga” (1 Kori. 11:29).
O le a le uiga o i latou o e aai i le areto ma feinu i le ipu a le Alii? Le fa'asaoina pea o le manatua o Ia na maliu ma toe tu mai mo i tatou.
O le a le uiga o i latou o loo teuina lenei manatuaga? Ina ia latou le ola mo i latou lava, ae mo Ia o le na maliu ma toetu mai mo i latou (2 Kori. 5:15).
O le ā le uiga o se Kerisiano? Ia sili i le amiotonu i mea uma le au tusiupu ma le au Faresaio (Mata. 5:20), e tusa ma le fua o aoaoga a le Alii e tusa ma le Tala Lelei.
O le ā le uiga o se Kerisiano? Ia fealofani e pei ona alofa mai o Keriso ia i tatou (Efe. 5:2).
O le ā le uiga o se Kerisiano? Ia vaai pea i le Alii i ona luma (Sala. 15:8).
O le ā le uiga o se Kerisiano? Ia mataala i aso uma ma itula ma saunia e le aunoa i le atoatoa silisili e faafiafia ai le Atua, ma le iloa e afio mai le Alii i le itula na te le faamoemoeina (cf. Luka 12:40).
Manatua: O tulafono tau amio (Regulae morales; Ἀρχή τῶν ἠθικῶν) o se galuega a St. Basil le Sili, lea na te faataunuuina ai i le mea sili na te mafaia lana folafolaga na tuuina atu i tagata maualuluga i le itulagi o Pontus: e aoina i le nofoaga e tasi le faasaina ma tiute ua salalau i lea mea ma lea mea i le Feagaiga Fou mo le tagata e ola e tusa ai ma poloaiga a le Atua. O faatonuga faaleagaga ia e i ai se tulaga e pei o se tusi aoga i tusitusiga o le Feagaiga Fou. O lo'o iai tulafono e valusefulu, ma e vaevaeina tulafono ta'itasi i se numera 'ese'ese o mataupu.
O le Tulafono mulimuli 80 o loʻo i ai mataupu e luasefululua e faʻatatau i le tulaga e tatau ona i ai Kerisiano, faʻapea foʻi ma mataupu na tuʻuina atu i ai le talaʻiga o le Talalelei.
O lenei tulafono e fa'ai'u i le Mataupu 22, e ui i lea e tu ese mai isi. Masalo e tatau ona vaʻaia o se faʻataʻitaʻiga i Tulafono uma o le Amiotonu. O le mea moni, i totonu foi o le tagata paia e tumau faamaoni ia te ia lava, faʻatumuina i upusii ma faʻataʻitaʻiga i tusitusiga o le Tusi Paia, ae i le taimi lava e tasi, pe a faitau i ai, o le a tuʻu ai se tasi ma le lagona o se maualuga faifaipea, lea e taʻitaʻia ai tali taʻitasi. o le isi fesili.
Punavai: Patrologia Graeca 31, 868C-869C.