13.3 C
Bruxelles
Duminică, aprilie 28, 2024
instituţiileConsiliul EuropeiProblema drepturilor omului a Consiliului Europei

Problema drepturilor omului a Consiliului Europei

DISCLAIMER: Informațiile și opiniile reproduse în articole sunt cele ale celor care le declară și este propria lor responsabilitate. Publicare în The European Times nu înseamnă automat aprobarea punctului de vedere, ci dreptul de a o exprima.

TRADUCERI DE RENUNȚARE A RESPONSABILITĂȚII: Toate articolele de pe acest site sunt publicate în limba engleză. Versiunile traduse sunt realizate printr-un proces automat cunoscut sub numele de traduceri neuronale. Dacă aveți îndoieli, consultați întotdeauna articolul original. Multumesc pentru intelegere.

Textul trebuia inițial să fie finalizat în 2013, dar în curând s-a constatat că există complicaţii juridice majore legate de aceasta, deoarece contrazice o convenție internațională a drepturilor omului ratificată de 46 din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Cu toate acestea, Comitetul a continuat în timp ce sa deschis pentru contribuții din partea diferitelor părți interesate.

Acesta a primit zeci de la părți calificate într-o consultare publică, cum ar fi Agenția pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), mecanismul Națiunilor Unite pentru drepturile omului și o serie de organizații internaționale ale persoanelor cu dizabilități psihosociale. Comitetul a ascultat și a permis părților interesate să participe la reuniunile sale și a postat pe site-ul său informații selectate despre activitate. Dar direcția în perspectiva largă nu s-a schimbat. Acest lucru a continuat până în iunie 2021, când a fost planificată discuția și votul final.

Amânarea votului

Organul executiv al Comitetului, numit Biroul, înainte de reuniunea Comitetului din iunie, a recomandat totuși „amânarea votului asupra proiectului de Protocol adițional la cea de-a 19-a ședință plenară (noiembrie 2021)”. Cei 47 de membri ai Comitetului li s-a prezentat această recomandare din partea Biroului său și, fără discuții, a fost solicitat să voteze amânarea. 23 au votat pentru în timp ce un număr s-au abținut sau au votat împotrivă, rezultatul a fost amânarea. Analiza și discuția finală amplă, înainte de votul asupra validității textului, era așadar de așteptat să aibă loc în ședința din 2 noiembrie.

În urma ședinței din iunie, secretarul Comitetului pentru bioetică, doamna Laurence Lwoff, a prezentat decizia de amânare a votului organului său superior imediat, Comitetului director pentru Drepturile Omului. Ea a menționat în detaliu stadiul lucrărilor legate de proiectul Protocolului. În acest sens, ea a remarcat decizia Comitetului pentru Bioetică de a amâna votul său asupra proiectului de Protocol la următoarea sa reuniune din noiembrie.

Comitetul Director pentru Drepturile Omului a fost informat, de asemenea, că avizul consultativ solicitat de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la aspecte juridice privind interpretarea unor prevederi ale Convenției privind biomedicină (cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Oviedo) este încă în curs.

Această solicitare de aviz consultativ din partea comitetului „ar putea viza interpretarea unor prevederi ale Convenției de la Oviedo, în special cu privire la tratamentul involuntar (articolul 7 din Convenția de la Oviedo) și condițiile de aplicare a eventualelor restricții privind exercitarea drepturilor. și dispozițiile de protecție cuprinse în prezenta convenție (articolul 26).”

Curtea Europeană este organul judiciar care supraveghează și pune în aplicare Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Convenția care este textul de referință al Convenției privind biomedicină și în special al acesteia Articolul 5, alineatul 1 litera (e) pe care se întemeiază articolul 7 din Convenţia de la Oviedo.

În septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o decizie finală nu acceptă cererea de aviz consultativ înaintat de Comisia de bioetică deoarece întrebările ridicate nu intră în competența Curții. Comisia pentru bioetică, cu această respingere, rămâne acum singur în poziția sa care apără necesitatea unui nou instrument juridic privind utilizarea măsurilor coercitive în psihiatrie. O poziție despre care mecanismul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a declarat clar că încalcă Organizația Națiunilor Unite. Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD).

„Angajarea involuntară a persoanelor cu dizabilități din motive de îngrijire a sănătății contrazice interzicerea absolută a privării de libertate pe bază de deficiențe (articolul 14 alineatul (1) litera (b)) și principiul consimțământului liber și informat al persoanei în cauză pentru asistența medicală ( articolul 25).”

Comitetul Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Declarație către Comitetul de bioetică al Consiliului Europei, publicată în DH-BIO/INF (2015) 20

Întâlnire decisivă

În ședința Comitetului de bioetică din 2 noiembrie, aceste informații nu au fost furnizate membrilor săi. Membrilor li s-au oferit pur și simplu indicații cu privire la vot și procedura acestuia. Obiectivul declarat al votului a fost formulat ca o decizie în cazul în care comitetul ar trebui „să prezinte Comitetului de Miniștri proiectul de protocol adițional în vederea unei decizii”.

Delegațiile prezente și ceilalți participanți nu au avut ocazia să vorbească sau să discute despre proiectul de protocol înainte de vot, intenția a fost clar ca să nu existe nicio discuție înainte de vot. Participanții au inclus reprezentanți ai părților interesate semnificative, cum ar fi Forumul european al persoanelor cu handicap, Sănătatea mintală Europa, și Rețeaua europeană pentru (foști) utilizatori și supraviețuitori ai psihiatriei. Votul a fost în întregime asupra întrebării dacă proiectul de protocol urma să fie transmis Comitetului Miniștrilor.

Membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dna Reina de Bruijn-Wezeman, care a fost raportoare pentru Raportul parlamentar „Încheierea coerciției în sănătatea mintală: necesitatea unei abordări bazate pe drepturile omului” pentru Comisia pentru afaceri sociale a Adunării, Sănătate și Dezvoltare Durabilă a cerut totuși să i se permită să dea o declarație, mai ales având în vedere expertiza ei, care a fost apoi acordată. Raportul pe care ea a fost raportoare a avut ca rezultat o recomandare și o rezoluție a Adunării Parlamentare, care s-a ocupat în mod specific de chestiunea vizată de proiectul de protocol.

Doamna Reina de Bruijn-Wezeman le-a reamintit membrilor Comisiei de bioetică, care urmau să voteze prezentarea proiectului de Protocol în fața Comitetului Miniștrilor, despre incompatibilitatea proiectului de Protocol cu ​​Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și în general. incompatibilitatea cu conceptul drepturilor omului.

Apoi a avut loc votul și, în special, cu un număr semnificativ de probleme tehnice, cel puțin unul dintre membrii Comitetului susținea că poate vota de două ori, unii că votul lor nu a fost numărat de sistem, iar alții că sistemul nu le-a recunoscut. ei ca alegători. Din cei 47 de membri ai Comitetului doar 20 au putut vota prin intermediul sistemului electronic, restul trebuind să voteze trimițând un email la Secretariat. Rezultatul final a fost că decizia a fost aprobată cu 28 pentru, 7 abțineri și 1 împotrivă.

În urma votului, Finlanda, Elveția, Danemarca și Belgia au făcut declarații în care explică că votul lor se referă exclusiv la decizia procedurală de a transmite proiectul Comitetului de Miniștri și nu au indicat poziția țării lor cu privire la conținutul proiectului de protocol.

Finlanda a făcut o propunere de recomandări viitoare privind încetarea constrângerii în psihiatrie.

Doamna Reina de Bruijn-Wezeman a fost surprinsă de faptul că unele țări au declarat că acesta este doar un vot procedural. Ea a spus The European Times, „Văd altfel, că Bioetica este responsabilă pentru sfaturile lor către Comitetul de Miniștri. Ei sunt responsabili pentru ceea ce au votat. Este prea ușor să spunem că este doar un vot procedural și acum este o problemă politică, iar Comitetul Miniștrilor trebuie să decidă asupra protocolului adițional.”

O opinie care a fost împărtășită de alți participanți în rândul organizațiilor de persoane cu dizabilități psihosociale.

Secretarul Comitetului pentru Bioetică a refuzat, în numele Comitetului, să facă o declarație cu privire la ședință, referindu-se la deciziile formale ale Comitetului, care vor fi adoptate la sfârșitul ședinței și apoi publicate.

European Human Rights Series logo Problema drepturilor omului a Consiliului Europei

Acest articol a fost referit de către FED

- Publicitate -

Mai mult de autor

- CONȚINUT EXCLUSIV -spot_img
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -

Trebuie citit

Ultimele articole

- Publicitate -